Mega-fulgerul care a scris istorie: 829 de kilometri de electricitate pură peste America

Un fulger cât o țară. Nu este o exagerare poetică, ci o realitate documentată științific: în toamna anului 2017, un fulger uriaș a traversat cerul de la Texas până în Kansas, acoperind o distanță record de 829 de kilometri (515 mile).

A fost nevoie de ani de analize meticuloase și tehnologie de ultimă generație pentru a confirma acest fenomen cu totul excepțional, iar rezultatul tocmai a fost publicat în Bulletin of the American Meteorological Society.

Această descărcare electrică fenomenală, supranumită „megaflash”, a depășit cu 61 de kilometri recordul anterior stabilit în 2020 și este considerată cea mai lungă descărcare orizontală documentată vreodată. Evenimentul a avut loc în cadrul unei furtuni masive ce a brăzdat Câmpiile Americane, iar fulgerul s-a deplasat aproape integral pe orizontală, prin norii întinși ai sistemului convectiv.

Spre deosebire de fulgerele obișnuite, care au în general o lungime de sub 10 mile și o direcție verticală, megaflash-urile sunt rare, spectaculoase și se propagă orizontal prin nori uriași, uneori pe sute de kilometri. Orice fulger care depășește 100 km este considerat un megaflash, iar cel din 2017 a pulverizat această limită.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Confirmarea evenimentului a venit după o analiză retrospectivă a datelor obținute de satelitul meteorologic GOES-16, echipat cu un instrument specializat numit Geostationary Lightning Mapper (GLM). Deși satelitul a fost lansat în 2016 și a înregistrat furtuna în octombrie 2017, abia recent o echipă condusă de cercetătorul Michael Peterson de la Georgia Tech a reanalizat datele și a descoperit fulgerul-record.

Imaginile satelitare compozite arată evoluția fulgerului în timp, cu simboluri roșii și albastre care indică locurile în care au avut loc lovituri la sol. (Michael Peterson/GTRI)

Procesul de validare a unui megaflash este extrem de complex. Specialiștii trebuie să coreleze date din satelit cu informații de la stații terestre, reconstruind traseul fulgerului în spațiu tridimensional. Doar astfel se poate stabili dacă e vorba de o singură descărcare sau de mai multe fulgere succesive. În acest caz, toate semnalele au indicat că a fost vorba de un singur eveniment coerent.

Mecanismul din spatele fenomenului: când natura se joacă cu limitele

Fulgerele apar atunci când particulele din atmosferă se freacă între ele în condiții turbulente, acumulând o sarcină electrică imensă. La un moment dat, tensiunea devine prea mare, iar natura „eliberează presiunea” sub forma unei descărcări violente de milioane de volți.

În cazul megaflash-urilor, lucrurile sunt și mai fascinante. Acestea apar în cadrul furtunilor de tip „mesoscale convective system” (MCS) — adică formațiuni meteorologice uriașe, care se pot întinde pe sute de kilometri și oferă terenul perfect pentru fulgere de lungă durată și lungă distanță.

Pe lângă recordul de distanță, sateliții GOES au mai documentat în trecut și fulgerul cu cea mai lungă durată din istorie, care a ținut nu mai puțin de 17,102 secunde, în iunie 2020, peste Uruguay și Argentina.

Aceste fenomene extreme nu sunt doar spectaculoase, ci și dificil de studiat, pentru că împing limitele capacităților noastre de observație. Tehnologia geostaționară și procesarea avansată a datelor au fost esențiale pentru a putea analiza evenimente de asemenea amploare.

Ce înseamnă aceste recorduri pentru știință și societate

Pe lângă uimirea pe care o provoacă, megaflash-urile sunt importante pentru meteorologi, ingineri și siguranța publică. Fulgerul este o forță a naturii cu potențial distructiv major, iar înțelegerea sa detaliată poate salva vieți și infrastructură. De exemplu, fulgerele pot declanșa incendii, pot produce avarii la avioane sau pot afecta rețelele electrice.

Acum că mare parte din regiunile predispuse la megaflash-uri — inclusiv Câmpiile Americane — sunt monitorizate de sateliți, cercetătorii speră că vor putea observa și mai multe evenimente rare. În plus, aceste date vor contribui la o hartă globală a celor mai intense zone de activitate electrică atmosferică, un instrument esențial pentru predicții meteo și avertizări timpurii.

În viitor, este foarte posibil ca recordul din 2017 să fie depășit — poate chiar tot în America, ținând cont că regiunea este un adevărat „laborator natural” pentru fenomene extreme. Dar până atunci, megaflash-ul de 829 km rămâne un exemplu uluitor de ce poate face natura când are toate ingredientele potrivite.