Medicii au realizat, în premieră mondială, o procedură de tratare a accidentului vascular la distanță cu ajutorul unui robot

Medicii din Scoția și Statele Unite au demonstrat că tratamentul modern al accidentului vascular cerebral (AVC) ar putea fi făcut, într-un viitor apropiat, chiar și atunci când specialistul nu se află în același spital sau nici măcar în aceeași țară cu pacientul. O echipă coordonată de prof. Iris Grunwald, de la University of Dundee, a reușit să efectueze o trombectomie,  procedura prin care se extrage cheagul care blochează o arteră cerebrală, de la distanță, folosind un robot conectat la internet. Intervenția nu a fost făcută pe un pacient viu, ci pe un corp uman donat științei, dar rămâne prima dată când întrega procedură medicală este reprodus pe un corp real, nu pe un model sau animal, de la mii de kilometri depărtare, scrie BBC.

Cum a fost posibilă intervenția la peste 4.000 de mile distanță

Testul a fost realizat în două etape. Mai întâi, prof. Iris Grunwald a controlat de la spitalul Ninewells din Dundee un robot aflat într-o altă locație a universității, unde era pregătit corpul uman donat. A urmat apoi partea spectaculoasă: neurochirurgul Ricardo Hanel, aflat în Jacksonville, Florida, a repetat procedura, operând la peste 6.000 de kilometri distanță pe același tip de setup, tot pe un corp uman din Dundee. Conexiunea a avut un decalaj de doar 120 de milisecunde – cât o clipire –, suficient de mic pentru ca mișcările medicului din SUA să fie redate fidel de robotul care manevra cateterele în arterele corpului din Scoția.

Tehnologia folosită este dezvoltată de compania lituaniană Sentante și permite unui medic aflat la distanță să prindă, practic, instrumentele pe care le-ar folosi într-o sală de angiografie și să le miște normal. Robotul atașat pacientului copiază în timp real acele mișcări, iar echipa locală doar pregătește accesul vascular (introducerea cateterului) și monitorizează pacientul. Giganți tehnologici precum Nvidia și Ericsson au fost implicați pentru a asigura o conexiune stabilă și o transmitere rapidă a imaginilor radiologice, astfel încât medicii să vadă pe ecran ceea ce se întâmplă în corpul „pacientului”.

Profesoara Iris Grunwald prezintă tehnologia și spune că ea demonstrează acum un lucru esențial medicul specialist nu mai trebuie să fie în același spital, sau măcar în aceeași țară cu tine, ca să te poată ajuta. (Foto: University of Dundee/BBC)

De ce este important pentru bolnavii de AVC

În cazul unui accident vascular ischemic, timpul este totul. Cheagul care blochează artera oprește sângele și oxigenul către creier, iar în fiecare minut mor celule nervoase. Trombectomia mecanică – adică scoaterea cheagului cu ajutorul unor catetere foarte fine – este în prezent cel mai eficient tratament, dar poate fi făcut doar în centre specializate și doar de medici cu formare avansată. Exact aici intervine potențialul uriaș al chirurgiei la distanță: dacă pacientul ajunge repede într-un spital regional, dar nu există acolo un neurointervenționist, un specialist aflat în alt oraș sau altă țară ar putea face procedura folosind robotul.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Prof. Grunwald a explicat pentru BBC, că două probleme blochează azi accesul la trombectomie: numărul mic de medici și faptul că tratamentul depinde de locul în care locuiești. În Scoția, de exemplu, doar în Dundee, Glasgow și Edinburgh se fac astfel de intervenții, iar pacienții din zonele rurale pierd timp prețios pe drum. O soluție robotică de acest tip „rupe” dependența de geografie și poate câștiga minute esențiale pentru creierul pacientului. Reprezentanți ai Stroke Association au numit inițiativa „o inovație remarcabilă” tocmai pentru că poate reduce inegalitățile dintre orașe și zonele izolate.

Totuși, medicii subliniază că, deocamdată, este vorba despre o demonstrație tehnică pe corpuri umane donate, nu despre o intervenție clinică reală. Următorul pas îl reprezintă testele pe pacienți, în condiții controlate, pentru a vedea cât de sigură este soluția, dacă există riscuri legate de conexiune sau de timpul de răspuns și cum poate fi standardizat protocolul. Abia după aprobarea în studii clinice și de către autoritățile de reglementare va putea fi folosită la scară mai largă.