Mașinile second-hand din România, surse de stres și fraude. Cum te fură samsarii români cu mici excepții
În teorie, o mașină la mâna a doua ar trebui să fie soluția de compromis perfectă: plătești mai puțin, dar primești un autoturism încă bun de drum. În practică, în România, cumpărarea unei mașini second-hand a ajuns să fie pentru mulți o sursă de stres continuu. De la kilometri „cosmetizați” până la daune ascunse și acte lipsă sau dubioase, riscul să plătești prea mult pe o epavă bine lustruită este mai degrabă regulă decât excepție.
Dacă adaugi la asta faptul că legislația noastră pedepsește greu și rar manipularea odometrului, iar samsarii au devenit experți în a șterge urmele, îți dai seama de ce un simplu anunț „mașină bunicuță Germania, real, ținută în garaj” ar trebui să îți ridice sprânceana, nu pulsul de entuziasm. Vestea bună este că ai câteva instrumente prin care poți reduce substanțial riscul de a fi păcălit, dacă nu te grăbești și tratezi achiziția ca pe o investigație serioasă, nu ca pe o vânătoare de chilipiruri.
De ce mașinile second-hand sunt surse de stres
Profesorul Radu Drosescu, de la Facultatea de Mecanică din Iași, spune direct ceea ce mulți bănuiesc deja: kilometrajul modificat este regula, nu excepția la mașinile second-hand din România. Mașinile vin de obicei din Germania, Olanda, Belgia sau Austria, cu acte corecte la AutoHaus, iar „magia” se întâmplă fie înainte să intre în țară, fie la scurt timp după. Tu vezi în bord 180.000 km, dar în realitate mașina poate avea 300.000 km sau chiar mai mult.
Consecințele nu sunt doar financiare. Când kilometrii sunt dați înapoi, toate piesele supuse uzurii – distribuție, ambreiaj, suspensie, injectoare, turbină – pot fi mult mai aproape de final decât crezi. Asta înseamnă reparații scumpe la scurt timp după achiziție, consum mai mare de carburant și ulei, dar, mai grav, un risc real de defecțiuni periculoase în mers. Iar ITP-ul și multe planuri de mentenanță se fac raportat la kilometrii afișați, nu la cei reali, deci și verificările de siguranță pot fi decalate.
Stresul mai vine și din lipsa de transparență. Mulți vânzători refuză să îți arate actele originale de achiziție, evită să îți dea seria VIN sau te împing să semnezi rapid „că mai am încă doi clienți interesați”. Toate acestea sunt semnale clare că ceva nu este în regulă. În țările din Europa de Est, studiile arată că proporția mașinilor cu kilometraj modificat este semnificativ mai mare decât în Vest, unele estimări vorbind de zeci de procente din mașinile importate second-hand.
Cum te protejezi de kilometri dați înapoi și alte trucuri
Primul pas, înainte să te urci la volan pentru un test drive, este să ceri seria VIN. Cu acest cod unic poți verifica istoricul mașinii pe platforme precum carVertical, CARFAX sau alte servicii similare. Acolo vezi evoluția kilometrajului, eventualele daune raportate, rechemări în service, înregistrări din alte țări. Dacă vânzătorul refuză seria VIN sau îți spune că „nu are rost, e mașină bună”, ar trebui să fie pentru tine un semn clar să te oprești acolo.
La fel de important este să soliciți documentele originale de la AutoHaus sau contractele de vânzare anterioare, acolo unde apar kilometrii notați oficial. Dacă cifrele din acte nu se pupă cu ce scrie în bord sau cu istoricul online, mai bine cauți altă mașină. Poți să insiști și să duci mașina la un service ales de tine, nu de vânzător, pentru o revizie completă: diagnoză electronică, verificare de caroserie, suspensie și tren de rulare. Dacă vânzătorul refuză ferm, este foarte probabil că are ceva de ascuns.
Ai la dispoziție și instrumente oficiale în România. Poți verifica ITP-ul și asigurarea RCA pe site-urile dedicate, iar documentul RAR Auto-Pass, emis la înmatriculare sau la anumite operațiuni, îți arată istoricul de kilometri și evenimente cu valoare juridică, similar unui raport plătit, dar recunoscut de autorități. Din 2024, acest document a devenit obligatoriu pentru mașinile înmatriculate la noi, tocmai pentru a limita fraudele legate de kilometraj.
Chiar dacă în România modificarea odometrului nu este sancționată explicit cu închisoare, fapta se încadrează la fraude și poate avea consecințe penale în anumite situații. În multe alte state europene, manipularea kilometrajului este infracțiune clară, pedepsită cu ani de detenție. Până când legislația locală va deveni la fel de strictă și aplicată, singura ta protecție reală este prudența: să verifici, să pui întrebări, să nu te lași grăbit și să fii pregătit să renunți instant la „oferta vieții” dacă simți că ceva nu se leagă, conform Ziarul de Iași.