Marte ar fi fost locuibil mult mai mult decât se credea: Ce arată un nou studiu geologic

O serie de cercetări recente rescriu cronologia privind dispariția condițiilor prielnice vieții pe Marte. În timp ce consensul științific a fost mult timp că apa lichidă a dispărut de pe planetă acum miliarde de ani, noi date sugerează că anumite zone au continuat să fie umede pentru perioade îndelungate. Concluzia vine din analiza unor formațiuni geologice din craterul Gale, investigat de roverul Curiosity.

Studiul, realizat de o echipă de la New York University Abu Dhabi (NYUAD), susține că dunele ancestrale din interiorul craterului s-au transformat treptat în rocă prin contact cu apa subterană. Dacă această interpretare se confirmă, Marte ar fi menținut regiuni locuibile mult mai târziu decât se estima inițial, se arată în Universe Today.

Dovezi ale interacțiunii cu apa subterană în craterul Gale

În lucrarea publicată în Journal of Geophysical Research – Planets, cercetătorii coordonați de Dimitra Atri, director al Centrului pentru Astrofizică și Știința Spațiului din cadrul NYUAD, au analizat structuri din Stimson Formation, o regiune alcătuită din dune consolidate și roci sedimentare. Curiosity documentase anterior aceste zone „lithified”, formate prin întărirea sedimentelor.

Echipa a utilizat date din platforma MSL Curiosity Notebook, care centralizează informațiile obținute de instrumentele roverului. Observațiile au fost comparate cu studii de teren realizate în deșerturile din Emiratele Arabe Unite, unde există formațiuni similare rezultate din expunerea la apă.

Rezultatele indică faptul că dunele din Stimson Formation s-au format în fazele târzii ale unei activități acvatice intense, posibil în perioada Noachiană, când regiunea găzduia râuri care se vărsau în crater.

Mai mult, contactul cu apa subterană provenită din zone montane ar fi favorizat apariția unor minerale tipice mediilor umede, precum gipsul, un sulfat de calciu hidratat prezent adesea și în deșerturile terestre.

Căutarea urmelor de viață pe Marte devine și mai interesantă

Noua lucrare se aliniază cu cercetări prezentate anterior de Vignesh Krishnamoorthi și Dimitra Atri, la Conferința Internațională dedicată planetei Marte din 2024, unde analiza formațiunilor Greenheugh Pediments a condus la concluzii asemănătoare. În ambele situri, dunele transformate și urmele de apă subterană indică un mediu care ar fi putut susține microorganisme.

Pe Pământ, depozitele de gresie reprezintă unele dintre cele mai vechi arhive biologice, incluzând comunități microbiene care consolidează sedimentele și generează precipitate minerale.

Prin analogie, structurile stâncoase din craterul Gale ar putea păstra vestigii fosilizate ale bacteriilor marțiene, dacă acestea au existat.

Rezultatele nu doar că oferă perspective noi asupra tranziției lui Marte către climatul rece și arid de astăzi, ci și indică zone precise care ar merita investigate în viitoarele misiuni robotice sau cu echipaj uman.

Formațiunile lithified, în combinație cu dovezile de activitate acvatică târzie, devin astfel ținte prioritare pentru continuarea explorării planetare și pentru răspunsul la una dintre cele mai importante întrebări din astrobiologie: a găzduit Marte vreodată viață?