Mark Rutte, avertisment despre un posibil atac al Rusiei până în 2030: „Acum suntem cu toţii pe flancul estic”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a transmis luni statelor membre un avertisment ferm: este necesară o creștere masivă a cheltuielilor pentru apărare și o accelerare a producției de armament. Potrivit acestuia, președintele rus Vladimir Putin ar putea lansa un atac militar asupra unui stat aliat până în 2030, relatează Politico.

Mark Rutte, avertisment despre un posibil atac al Rusiei în următorii cinci ani

Fostul premier olandez, aflat acum la conducerea alianței transatlantice, a făcut aceste declarații într-un context geopolitic tensionat, cu doar câteva săptămâni înaintea summitului NATO de la Haga.

„Rusia ar putea fi gata să folosească forţa militară împotriva NATO în termen de 5 ani. Să nu ne amăgim, suntem cu toţii pe flancul estic acum”, a declarat Rutte într-un discurs ţinut la Chatham House din Londra, referindu-se la raza de acţiune a rachetelor ruseşti.

„Adevărul este că avem nevoie de un salt cuantic în apărarea noastră colectivă. Adevărul este că trebuie să avem mai multe forţe şi capacităţi pentru a ne implementa planurile de apărare în totalitate. Adevărul este că pericolul nu va dispărea nici măcar după încheierea războiului din Ucraina”, a adăugat el.

Evenimentul va marca, totodată, revenirea președintelui american Donald Trump în prim-planul scenei internaționale, ceea ce ridică semne de întrebare în rândul oficialilor NATO privind angajamentul SUA în Europa, în contextul în care Washingtonul consideră China drept principala amenințare strategică.

„Va avea loc o retragere bruscă a trupelor americane? Nu”, a declarat el audienţei, dar a adăugat că orientarea Washingtonului către Asia este „logică”. Rutte a insistat că această schimbare va fi abordată pas cu pas, fără a crea lacune în capacitatea NATO din Europa.

Un nou prag pentru cheltuielile de apărare: 5% din PIB

Summitul de la Haga ar putea aduce și o schimbare majoră de paradigmă: un nou obiectiv de cheltuieli militare, de 5% din PIB, dintre care 3,5% ar urma să fie direcționați către cheltuieli militare directe, iar restul pentru alte investiții în domeniul apărării. Acest prag reprezintă o creștere semnificativă față de actualul angajament de 2% din PIB, stabilit la summitul NATO din Țara Galilor.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Țări precum Spania și Italia, tradițional mai rezervate în privința Rusiei ca amenințare, au fost convinse să accepte noul cadru. Madridul, în special, a fost reticent, însă presiunile internaționale au dus la o schimbare de poziție.

Rutte a subliniat că NATO are nevoie de „o creștere cu 400% a capacităților de apărare aeriană și antirachetă”. În plus, este nevoie de mii de vehicule blindate și tancuri suplimentare, milioane de proiectile de artilerie și dublarea infrastructurii de suport, precum logistica, transportul și serviciile medicale.

Pe lista achizițiilor se mai regăsesc și drone, rachete cu rază lungă de acțiune, nave de război și cel puțin 700 de avioane de luptă F-35. Rutte a tras un semnal de alarmă și în privința ritmului de producție al Rusiei: „În ceea ce privește muniția, Rusia produce în trei luni ceea ce NATO reușește să fabrice într-un an”.

Declarațiile lui Mark Rutte vin într-un moment cheie pentru viitorul alianței și al echilibrului de securitate global. NATO încearcă nu doar să-și consolideze capacitățile militare, ci și să mențină coeziunea în fața unui potențial conflict de amploare în Europa de Est. Summitul din Haga ar putea deveni un punct de cotitură în pregătirea Occidentului pentru o eventuală confruntare cu Rusia.