”Maidanul Stăpânirii”, Bucureștioara și icoana făcătoare de minuni. Povestea parcului Grădina Icoanei din Capitală

Una dintre cele mai frumoase spații verzi din București, Parcul Grădina Icoanei ascunde o istorie fascinantă, presărată cu transformări spectaculoase. Situat în apropierea Bisericii Icoanei, acest loc a fost de-a lungul timpului o baltă mlăștinoasă, un pârâu ce străbătea orașul, un maidan aparținând stăpânirii și, în cele din urmă, un parc public de referință pentru bucureșteni.

Începuturile parcului: maidanul și balta din care izvora Bucureștioara

La începutul secolului al XVIII-lea, terenul pe care astăzi se află parcul era acoperit de o baltă cunoscută drept „Balta Bulindroiului”, care, mai târziu, a primit numele de „Balta de la Icoana”, datorită apropierii de biserica omonimă.

Din acest loc izvora un pârâu ce străbătea Bucureștiul, numit „Bucureștioara” sau „Bucureștianca”, un curs de apă ce a influențat dezvoltarea urbană a zonei.

În perioada 1832-1846, autoritățile locale au decis să intervină pentru a reduce pericolele de sănătate publică asociate mlaștinii. Astfel, pârâul Bucureștioara a fost astupat, iar balta a fost asanată.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Pe harta orașului din 1852, terenul apare sub numele de „Maidanul Stăpânirii”, denumire ce indica apartenența sa la autoritățile locale. Termenul „maidan” nu avea atunci conotația peiorativă din zilele noastre, ci desemna pur și simplu un teren liber.

Asanarea zonei a fost parte a eforturilor de urbanizare inițiate de generalul Kiseleff și implementate prin Regulamentele Organice, documente fundamentale pentru modernizarea Țării Românești și Moldovei.

Vezi și: Cel mai instagramabil loc din București are un secol de istorie. Scările Fericirii deschid drumul către cel mai frumos cartier al Capitalei

Cum a luat naștere Grădina Icoanei

Ideea amenajării unui parc pe locul fostului maidan a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Directorul Cancelariei Senatului, Șoimescu, a propus o grădină simplă, cu linii drepte, plantată cu salcâmi și tei:

„Nu i vorbă de vre uă grădinu de lucsu sau parcu englesu, ci de uă simplă plantaţie divisă în linii drepte, de salcâmi şi tei, asternânduse terenul cu erbă şi nisipu.”, ar fi declarat omul politic, potrivit B365.

Zona se confrunta cu epidemii frecvente de friguri și anghină difterică, iar locuitorii, printre care și George Ioanid, au cerut autorităților să planteze o grădină publică pentru a îmbunătăți calitatea aerului.

Lucrările de amenajare au început în 1870 și s-au finalizat în 1873. Proiectul a fost coordonat de arhitectul Bucureștiului, Kuchnovsky, în colaborare cu antreprenorul Anton Westelly.

Horticultorul elvețian Louis Leyvraz, deja cunoscut pentru contribuțiile sale la alte spații verzi din oraș, a fost responsabil cu amenajarea peisagistică. Canalizarea zonei a fost realizată de inginerul Grigore Cerkez și antreprenorul P. Kelhauer într-un termen de 22 de luni.

Grădina a fost realizată după un model peisagistic romantic, cu alei șerpuitoare, bănci pentru odihnă și arbori înalți care ofereau umbră și răcoare în zilele toride de vară.

Spațiul a devenit rapid un loc preferat pentru plimbările bucureștenilor, iar în perioada interbelică, parcul era considerat unul dintre cele mai elegante locuri de promenadă din Capitală.

Loc de refugiu împotriva bombardamentelor din Al Doilea Război Mondial

Unul dintre punctele de referință ale parcului este statuia lui G.C. Cantacuzino (1845-1898), amplasată la intrare. Realizată de sculptorul francez Ernest H. Dubois, monumentul a fost inaugurat în 1904 și a devenit un simbol al zonei.

De-a lungul timpului, Parcul Grădina Icoanei a fost martor la numeroase evenimente istorice și culturale. În perioada interbelică, aici aveau loc întâlniri ale intelectualilor vremii, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, grădina a fost folosită ca refugiu împotriva bombardamentelor.

Parcul Grădina Icoanei este inclus în lista monumentelor istorice din Sectorul 2, fiind protejat ca parte a unui ansamblu urbanistic delimitat de strada Pictor Arthur Verona, strada A.D. Xenopol și strada dr. Dimitrie Gerota.

Vezi și: ”Pieta Românească” a sculptorului Ion Jalea, una dintre cele mai frumoase statui din București. Povestea monumentului care tronează în Parcul Cișmigiu

Statuia lui G. C. Cantacuzino din Grădina Icoanei, București. Foto arhivă

Ce transformări recente a suferit Grădina Icoanei cum a fost reabilitată, recent

De-a lungul decadelor, parcul a suferit modificări și degradări. Lipsa canalizării, starea precara a aleilor din nisip și problemele legate de calitatea apei din fântâni au determinat autoritățile să inițieze un proiect de reabilitare.

Lucrările de modernizare au fost atribuite în 2019 firmei Garden Center Grup pentru suma de 2,7 milioane de euro fără TVA. Proiectul a presupus pavarea aleilor, reamenajarea locurilor de joacă și a spațiilor pentru câini, plantarea de arbori și montarea de mobilier urban.

După trei runde de consultări cu bucureștenii, renovările au început în noiembrie 2021 și au fost finalizate în februarie 2023.

Un alt aspect important al reabilitării a fost conservarea arborilor seculari. Specialiștii au analizat starea fiecărui copac, iar acolo unde a fost necesar, s-au efectuat tratamente speciale pentru salvarea vegetației existente. S-au plantat noi specii de arbori, inclusiv platani și stejari, care se vor dezvolta în următoarele decenii.

În prezent, Parcul Grădina Icoanei rămâne un loc emblematic al Bucureștiului, o combinație de istorie și modernitate, un spațiu de refugiu în mijlocul agitației urbane.

Parcul găzduiește numeroase evenimente culturale, expoziții de artă, concerte în aer liber și activități educative pentru copii, continuând să fie un punct de atracție pentru bucureșteni și turiști deopotrivă.

Prin reabilitarea sa, Grădina Icoanei își păstrează farmecul de altădată, oferind generațiilor actuale un loc de relaxare și socializare, dar și o incursiune în istoria fascinantă a Capitalei.

Vezi și: Palatul de pe ”Maidanul lui Duca”, un secol de istorie vizavi de Cișmigiu: de la Ministerul Lucrărilor Publice, la Sfatul Popular și Primăria Municipiului București