Maica Smără, prietena Veronicăi Micle, ”Educatoarea Poporului”. Românca Smaranda Gheorghiu, prima femeie explorator care a ajuns la Polul Nord

Smaranda Gheorghiu este o figură remarcabilă în istoria culturală și educațională a României, fiind o femeie cu multiple talente și realizări care au depășit normele timpului său. A fost nu doar o scriitoare apreciată, dar și o militantă activă pentru drepturile femeilor, o călătoare pasionată și un „educator al poporului”. Peste toate aceste realizări se adaugă o performanță cu adevărat deosebită: Smaranda Gheorghiu a devenit prima femeie explorator care a ajuns la Polul Nord.

O descendentă a marilor familii boierești și o pasionată a educației

Smaranda Gheorghiu s-a născut într-o familie de renume, fiind nepoată a poetului Grigore Alexandrescu și descendentă a unor familii boierești din România, Andronescu și Vlădescu.

Aceasta moștenea nu doar un nume de prestigiu, ci și o educație aleasă, care i-a deschis calea către o viață dedicată culturii, educației și activismului.

În ciuda vremurilor dificile și a restricțiilor de gen care existau în societate, Smaranda Gheorghiu nu s-a limitat doar la tradiționalul rol de femeie educatoare.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Ea s-a impus ca o voce puternică în mișcarea feministă a vremii și a fost cunoscută pentru activitățile sale din domeniul educațional, fiind considerată fondatoarea „școlii în aer liber” în România.

În acest context, Smaranda a susținut cu tărie necesitatea introducerii gimnasticii și a muncii manuale în programele școlare și a creat școli de meserii pentru tineretul din România.

Fiind un susținător fervent al educației și al emancipării femeilor, Smaranda Gheorghiu a demonstrat o viziune inovatoare și progresistă, devenind astfel un simbol al schimbării pentru acele vremuri.

Vezi și: Școlită la Paris și Zurich, a fondat primele creșe și cămine pentru copii de la noi din țară și a îngrijit soldații din Primul Război Mondial. Maria Cutzarida Crățunescu, prima femeie medic din România

Maica Smără, prietena Veronicii Micle și un mentor pentru cei din jur

În cercurile literare și culturale ale timpului, Smaranda Gheorghiu era un nume respectat. Una dintre cele mai apropiate prietene ale sale a fost Veronica Micle, care a supranumit-o ”Maica Smara” datorită rolului esențial pe care Smaranda l-a jucat în educație și în viața culturală a țării.

Această prietenie nu doar că subliniază importanța pe care Smaranda Gheorghiu o avea în lumea literară și intelectuală a vremii, dar și legătura strânsă dintre două personalități feminine care au avut un impact semnificativ asupra României.

Smaranda a avut un cenaclu literar frecventat și de marele poet Mihai Eminescu, cu care a interacționat de mai multe ori, fiind o figură centrală în mișcarea literară română de la sfârșitul secolului 19.

Activitatea sa literară a cuprins nu doar scrierea de versuri, dar și articole de presă și lucrări publicistice care reflectau viziunea sa asupra educației și a emancipării femeilor.

Celebrele versuri ale Smarandei Gheorghiu „Vine, vine primăvara, / Se așterne-n toată țara, / Floricele pe câmpii, / Hai să le-adunăm copii”, rămân și astăzi în amintirea multora dintre cei care au citit poezia românească din acea perioadă. Aceste versuri sunt doar o mică parte din impresionanta sa moștenire literară.

O româncă, prima femeie care a ajuns la Polul Nord

Pasiunea pentru călătorii a fost una dintre trăsăturile definitorii ale Smarandei Gheorghiu. Aceasta nu a fost doar o scriitoare și activistă, ci și o adevărată exploratoare, care a simțit nevoia să cunoască lumea dincolo de limitele României.

În 1902, Smaranda Gheorghiu a devenit prima femeie din lume care a ajuns la Polul Nord, un loc pe atunci inaccesibil pentru majoritatea oamenilor, mai ales pentru femei.

Aceasta a urmat un itinerar impresionant care a inclus Transilvania, Budapesta, Viena, Praga, Dresda, Berlin, Rostock, Copenhaga, Upsala și Capul Nord din Insula Mageroy, înainte de a ajunge în Oslo, unde s-a întâlnit cu celebrul dramaturg Henrik Ibsen.

Această călătorie a fost cu adevărat un moment de referință, nu doar pentru Smaranda Gheorghiu, dar și pentru istoria femeilor exploratoare.

Prin această realizare, ea a demonstrat curajul și determinarea de a depăși limitele impuse de societate, devenind o inspirație pentru multe alte femei care aveau să urmeze exemplul său.

În plus, în cadrul călătoriilor sale, Smaranda Gheorghiu a devenit un ambasador al culturii românești, promovând tradițiile și realizările țării sale în cercurile culturale europene.

De asemenea, a participat la diverse congrese și conferințe internaționale, fiind adesea un reprezentant al României în domeniul educației și al emancipării femeilor.

Vezi și: Prima femeie căpitan de cursă lungă din România. Cum a ”îmblânzit” Teodora Angela Lefterescu marina românească

Bustul Smarandei Gheorghiu din Parcul Cișmigiu din București. Foto arhivă

”Educatoarea Poporului”, impactul educațional al Smarandei Gheorghiu

Smaranda Gheorghiu a fost o figură emblematică în educația românească, iar titlul de „Educatoarea Poporului” pe care l-a primit în timpul vieții nu a fost doar o formulă de laudă, ci și o recunoaștere a eforturilor sale de a transforma educația în România.

Prin metodele sale inovative, Smaranda a reformat sistemul educațional, aducând în față noi idei și principii care aveau să fie adoptate treptat în învățământul românesc.

Printre realizările sale notabile se numără promovarea învățământului primar pentru toți copiii, indiferent de statutul lor social, și implementarea de școli de meserii care să ofere tinerilor o educație practică.

Mai mult, Smaranda Gheorghiu a fost un susținător al educației în aer liber, promovând excursiile școlare ca metodă educativă deosebit de eficientă pentru dezvoltarea personalității copiilor.

În paralel cu activitatea sa educațională, Smaranda a fost și o mare activistă pentru drepturile femeilor. A participat activ la mișcarea feministă din România, fiind una dintre fondatoarele acestuia.

Ea a susținut public dreptul femeilor de a avea o educație adecvată și a luptat pentru ca femeile să aibă aceleași drepturi ca bărbații în societate.

Moștenirea Smarandei Gheorghiu

Astăzi, Smaranda Gheorghiu este omagiată atât pentru realizările sale în domeniul educației și al literaturii, cât și pentru rolul pe care l-a jucat în mișcarea feministă din România.

Monumente dedicate acestei mari personalități ale României au fost ridicate în parcurile Mitropoliei din Târgoviște și în parcul Cișmigiu din București, ca semn al respectului și al recunoașterii contribuțiilor sale.

În plus, pasiunea pentru călătorii și dedicarea sa față de educație au făcut-o un simbol al unei epoci în care femeile erau adesea ignorate în domeniul public.

Smaranda Gheorghiu a demonstrat prin viața sa că o femeie poate depăși orice barieră socială și poate aduce contribuții esențiale în dezvoltarea societății, lăsând o moștenire de care beneficiem și astăzi.

Fie că vorbim despre realizările sale literare, educaționale sau despre aventurile sale ca exploratoare, Smaranda Gheorghiu rămâne o figură de referință, un simbol al curajului și al determinării pentru toate femeile care își doresc să facă o diferență în lume.

De-a lungul vieții sale, Smaranda Gheorghiu a lăsat o moștenire semnificativă în educație, cultură și mișcarea feministă din România, iar contribuțiile sale sunt un exemplu de dedicare și curaj, într-o eră în care femeile erau adesea limitate în posibilitățile lor de a se exprima și de a înfrunta provocările lumii exterioare.

Vezi și: Românca din Iași care a fondat Asociația Femeilor Americane. Povestea artistei Alma Gluck, una dintre cele mai mari soprane ale lumii