17 oct. 2025 | 09:00

Mai puține accidente pe străzile din România, printr-o decizie de la Bruxelles. Ce se schimbă pentru siguranța rutieră, cum sunt afectați șoferii

ACTUALITATE
Share
Mai puține accidente pe străzile din România, printr-o decizie de la Bruxelles. Ce se schimbă pentru siguranța rutieră, cum sunt afectați șoferii
Românii sunt lideri europeni la accidente rutiere

România încearcă din nou să reducă numărul mare de accidente rutiere printr-un set de măsuri care aliniază legislația națională la standardele europene. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a adoptat Ordinul nr. 1.901/2025 , prin care transpune prevederile Directivei 2008/96/CE privind siguranța infrastructurii rutiere. Măsura, intrată deja în vigoare, vizează nu doar autostrăzile și drumurile naționale, ci și drumurile județene și principalele artere urbane.

Scopul principal al acestui ordin este simplu, dar ambițios: scăderea numărului de accidente grave și mortale pe drumurile publice. Prin aplicarea noilor linii directoare, România se aliniază la politica de siguranță rutieră a Uniunii Europene, care vizează reducerea cu 50% a deceselor din trafic până în 2030.

Ce presupun noile standarde impuse de Bruxelles

Pentru proiectele de infrastructură aflate în fază de planificare sau construcție, primul pas obligatoriu devine evaluarea de impact asupra siguranței rutiere (EISR) . Aceasta analizează modul în care diferitele variante de proiect pot influența siguranța traficului, inclusiv prin prisma utilizatorilor vulnerabili – pietoni, bicicliști sau motocicliști. Raportul rezultat trebuie să identifice toate riscurile și să includă măsuri de remediere concrete, implementate imediat după finalizarea evaluării.

Pe parcursul dezvoltării unui proiect rutier, se aplică un audit de siguranță rutieră în patru etape distincte:

– studiul de fezabilitate;

– proiectul tehnic și detaliile de execuție;

– momentul recepției lucrărilor;

– perioada imediat următoare dării în exploatare.

Aceste audituri trebuie efectuate de specialiști independenți, fără legături cu investitorul sau constructorul, iar concluziile lor sunt obligatorii. Auditorii trebuie să evalueze profilul drumului, lizibilitatea semnalizării, parapetele de protecție, iluminatul și vizibilitatea, astfel încât infrastructura să devină cât mai sigură pentru toți participanții la trafic.

Inspecții regulate și planuri de măsuri pentru drumurile în exploatare

Pentru drumurile deja existente, ordinul prevede introducerea unor inspecții periodice de siguranță rutieră , efectuate o dată la trei ani. Scopul acestora este identificarea deficiențelor ce pot fi corectate prin lucrări de întreținere, cum ar fi marcajele uzate, parapetele deteriorate sau lipsa vizibilității pe timp de noapte.

Autoritatea Rutieră Română (ARR) va coordona aceste controale, concentrându-se în special pe tronsoanele considerate cu risc ridicat de accidente. Inspectorii vor analiza rugozitatea carosabilului, coerența iluminatului și semnalizării, dar și dotările pentru pietoni și bicicliști.

Rezultatele acestor inspecții vor fi sintetizate într-un raport obligatoriu pentru administratorul drumului, care trebuie să elaboreze anual un plan de măsuri bazat pe riscuri . În plus, ARR va actualiza la fiecare cinci ani o evaluare națională a siguranței rețelei rutiere , clasificând drumurile în funcție de gradul de periculozitate și potențialul de îmbunătățire.

Pentru prima dată, România va dispune și de o bază de date națională a accidentelor , centralizată de ARR, ce va permite analiza costurilor sociale asociate accidentelor grave și mortale. Aceste date vor sta la baza planurilor viitoare de modernizare a infrastructurii și de prioritizare a investițiilor.

Ce înseamnă pentru șoferi și comunități

Pentru conducătorii auto, noile măsuri nu aduc obligații directe, însă efectele vor fi vizibile pe termen mediu: drumuri mai sigure, semnalizări mai clare, iluminat mai eficient și reducerea zonelor periculoase. În special în mediul rural, unde majoritatea drumurilor județene nu au beneficiat niciodată de audituri de siguranță, aceste inspecții pot preveni numeroase accidente.

Totodată, autoritățile locale vor fi obligate să colaboreze mai strâns cu ARR și cu Ministerul Transporturilor pentru implementarea măsurilor corective. Lipsa conformării poate atrage sancțiuni administrative sau chiar pierderea finanțării pentru proiectele de infrastructură.

În paralel, auditorii rutieri vor fi supuși unei formări profesionale continue, cu obligativitatea participării la cursuri de perfecționare o dată la doi ani. Accentul se va pune pe protecția utilizatorilor vulnerabili și pe aplicarea principiului „drumuri sigure pentru toți”, recomandat de Comisia Europeană.

Un pas spre reducerea reală a accidentelor în România

Implementarea Ordinului MTI 1.901/2025 nu garantează o scădere imediată a accidentelor, dar creează un cadru coerent de prevenție, aliniat la bunele practici europene. Într-o țară unde anual se înregistrează peste 25.000 de accidente rutiere cu victime, abordarea bazată pe evaluare și audit devine esențială pentru schimbarea culturii de siguranță rutieră.

Prin aceste măsuri, România se apropie de obiectivul stabilit de Uniunea Europeană: zero decese în trafic până în 2050 . Rămâne însă de văzut cât de repede vor fi aplicate noile standarde și cât de eficient vor colabora autoritățile centrale și locale pentru ca fiecare drum, indiferent de categorie, să devină cu adevărat sigur.