Lovitura de stat din Franța „făcută” cu AI de un elev de 17 ani a strâns 12 milioane de vizualizări, iar Facebook n-a vrut să-l șteargă

La vederea titlului, e ușor să rămâi o clipă derutat: „lovitura de stat” nu a existat în realitate, dar a fost „făcută” ca produs media, construit special ca să pară autentic. Mai exact, un clip realizat cu ajutorul inteligenței artificiale a prezentat o Franță în care armata ar fi preluat puterea, iar internetul l-a distribuit masiv, de parcă ar fi fost o știre verificată.

Conform France 24, autoritățile franceze au cerut ca materialul să fie eliminat, însă platforma nu l-a scos imediat, iar cazul a devenit suficient de mare încât să ajungă în discursul public al președintelui Emmanuel Macron.

Cum a devenit viral un fals și de ce n-a dispărut rapid

Clipul a fost construit ca o „știre” cu patru presupuşi jurnaliști francezi care anunțau că „protestatari se adună pentru a-l susține pe colonelul care a preluat ieri puterea”. În realitate, erau personaje fabricate, într-un montaj gândit să pară credibil pentru cine derulează repede pe telefon.

Videoclipul a apărut inițial pe TikTok pe 9 decembrie și apoi a fost redistribuit pe Facebook, unde a explodat la peste 12 milioane de vizualizări și zeci de mii de aprecieri. Momentul care a ridicat miza a fost reacția publică: Macron a invocat chiar el episodul pentru a arăta cât de greu se mișcă uneori mecanismele de moderare, chiar și când presiunea vine de la cel mai înalt nivel.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a aflat despre videoclipul fals pe 14 decembrie, însă, în ciuda apelurilor sale de a fi eliminat, Meta l-a lăsat online mai multe zile, susținând că nu încalcă regulile platformei. (Captură ecran, Facebook/France 24)

Cine l-a făcut și de ce surpriza a contat pentru Franța

În urma verificărilor, autorul a fost identificat drept un elev de 17 ani din Burkina Faso, care a recunoscut că realizează videoclipuri cu AI de aproximativ un an, după ce a învățat din tutoriale de pe YouTube. Spune că a intrat „serios” în zona asta în octombrie, când a văzut că subiectele motivaționale nu prind, iar conținutul fals atrage public.

Motivația declarată a fost dublă: dorința de a câștiga bani și ideea de a „răspunde” la ceea ce el numește minciuni despre Africa subsahariană. Paradoxul e că din clipul care a ajuns global ar fi câștigat doar câțiva euro, dar impactul a fost uriaș.

Cazul a iritat suplimentar pentru că, în ultimii ani, Franța a legat frecvent astfel de falsuri virale de campanii coordonate de manipulare, inclusiv în logica unui „război hibrid”. Faptul că de data asta „motorul” a fost un adolescent, nu o rețea atribuită unui stat, a făcut povestea și mai incomodă.