Locotenentul Mauriciu Brociner a plecat la război evreu și s-a întors român. Povestea incredibilă a ”Eroului de la Grivița”
- Tinerețea și educația lui Mauriciu Brociner
- Eroul de la Grivița – sacrificiul de pe câmpul de luptă
- Scrisoarea de pe patul de spital și recunoașterea meritelor
- Viața după război și devotamentul față de țara lui iubită
- Ultimul veteran evreu al Războiului de Independență
- Ceasul de la Regina Elisabeta și moneda care-i poartă chipul
Tânărul de 22 de ani cu sânge de evreu și suflet de român a devenit unul dintre cei mai mari eroi ai poporului românesc. Mauriciu Brociner s-a înrolat voluntar în Armata Română și a mers pe front, să lupte în Războiul de Independență. A luptat cu dârzenie, curaj și speranță în suflet că va ieși învingător. A fost primul evreu la Curtea Regală a Regelui Carol I, care a obținut cetățenia română.
Tinerețea și educația lui Mauriciu Brociner
Mauriciu Brociner s-a născut pe 15 iulie 1855 la Iași, într-o familie evreiască cu rădăcini în Galiția și Moldova. Tatăl său, arendașul Idel Ber Brociner, și-ar fi dorit ca fiii săi să primească o educație solidă, motiv pentru care viitorul erou de la Grivița a fost trimis la școală.
Mauriciu Brociner a absolvit liceul la Cernăuți, iar mai târziu a urmat cursurile Academiei de Studii Comerciale din Viena. Deși era destinat unei cariere în domeniul afacerilor, soarta avea să-l conducă pe un drum complet diferit.
În 1874, la vârsta de doar 19 ani, s-a întors în România și, deși evreii nu aveau obligația serviciului militar, s-a înrolat voluntar în Armata Română. Datorită educației sale și a abilităților demonstrate, a avansat rapid în grad, devenind caporal, apoi sergent și, în cele din urmă, sublocotenent.
Eroul de la Grivița – sacrificiul de pe câmpul de luptă
În 1877, România intra în Războiul de Independență împotriva Imperiului Otoman, alături de Rusia. Tânărul sublocotenent Mauriciu Brociner a fost printre cei aproximativ 1.000 de voluntari evrei care s-au oferit să lupte pentru independența țării.
Pe 30 august 1877, a avut loc unul dintre cele mai sângeroase momente ale războiului: atacul asupra redutei Grivița, un punct strategic esențial pentru cucerirea Plevnei.
Căpitanul Valter Mărăcineanu conducea atacul trupelor române, dar a fost lovit mortal de gloanțele turcilor. În acel moment critic, Mauriciu Brociner, deși era deja rănit la brațul drept, a preluat comanda batalionului și a continuat asaltul sub focul inamic.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/Mauriciu-Brociner-primul-ofiter-roman-care-a-obtinut-cetatenia-romaneasca-dupa-Razboiul-de-Independenta-din-1877.jpg)
Mauriciu Brociner, primul ofiter roman care a obtinut cetatenia romaneasca dupa Razboiul de Independență din 1877
Lupta a fost crâncenă. Soldații români au trebuit să traverseze un teren descoperit, sub o ploaie de gloanțe, înainte de a putea intra în redută.
Cu toate acestea, sub conducerea lui Brociner, batalionul și-a continuat înaintarea. În cele din urmă, tânărul locotenent a reușit să ridice steagul românesc deasupra redutei Grivița, simbolizând victoria românilor asupra turcilor.
În acel moment de glorie, o durere ascuțită i-a străbătut piciorul drept. Fusese rănit grav și s-a prăbușit pe câmpul de luptă.
Înconjurat de cadavre și răniți, Brociner a reușit să se târască printre trupurile neînsuflețite, până când a fost găsit de sanitarii români și dus la Ambulanța Zion, un spital de campanie organizat de comunitățile evreiești.
Scrisoarea de pe patul de spital și recunoașterea meritelor
De pe patul de spital, Mauriciu Brociner le-a scris părinților săi o scrisoare emoționantă, în care descria ororile bătăliilor. În ciuda dificultăților, tânărul nu și-a pierdut niciodată curajul și speranța în fața inamicilor, pe câmpul de luptă:
„Ai noștri înaintau la un kilometru jumătate-doi de fort, sub o ploaie deasă de gloanțe inamice. După cei dintâi 20-30 de pași, am fost ușor rănit la brațul drept.
Încă nu băgai de seamă această rană și pășeam înainte animând ostașii într-un mod energic până spre deal, unde am fost primiți de un foc violent de tunuri și de fuziladă.
Ostașii cădeau ca furnicile (…). Inamicul se ținea în șanțuri. Noi nu știam la care parte să ne îndreptăm mai întâi.”
Curajul său extraordinar nu a rămas nerăsplătit. Pentru faptele sale de vitejie, Mauriciu Brociner a fost decorat cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler. Totodată, printr-o decizie excepțională a autorităților române, toți voluntarii evrei care au luptat în război au primit cetățenia română.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/Ceasul-pe-care-Regina-Elisabeta-a-Romaniei-i-l-a-daruit-colonelului-Mauriciu-Brociner.-Foto-arhiva-786x575.jpg)
Ceasul pe care Regina Elisabeta a României i l-a dăruit colonelului Mauriciu Brociner. Foto arhivă
Viața după război și devotamentul față de țara lui iubită
După război, Mauriciu Brociner a continuat să servească țara. A fost angajat ca funcționar la Ministerul de Război, iar în 1882 a fost numit în serviciul Curții Regale. Regele Carol I l-a apreciat pentru loialitatea și munca sa și l-a avansat în funcții importante. A devenit șef al Serviciului Palatului și a fost avansat la gradul de colonel.
A servit și sub domnia Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, iar Regina Elisabeta îl descria astfel:
„În familia noastră sunt reprezentate toate religiile. Avem printre noi catolici, protestanți, ortodocși, iar secretarul nostru este evreu, și tocmai pe el mă reazăm în toate acțiunile mele filantropice. Colonelul Brociner a fost de două ori grav rănit în războiul din 1877; curând după aceea a devenit secretarul nostru și se sacrifică cu un devotament fără egal pentru cei care suferă, care sunt săraci și așteaptă ajutorul nostru.”
Ultimul veteran evreu al Războiului de Independență
De-a lungul vieții sale, Brociner a rămas un fervent susținător al valorilor naționale, chiar și atunci când drepturile evreilor din România au început să fie restrânse în anii 1930. În ciuda acestor dificultăți, el a continuat să fie un model de loialitate și patriotism.
În 1946, cu puțin timp înainte de moarte, a fost sărbătorit ca fiind ultimul veteran evreu al Războiului de Independență încă în viață. A decedat pe 18 iulie 1946, la vârsta de 91 de ani, și a fost înmormântat în Cimitirul Evreiesc „Filantropia” din București.
Pe piatra sa funerară stă scris:
„Colonel veteran din 1877 Mauriciu Brociner. Director al Mareșalatului și Palatului Regal. Secretarul M.S. Regina Elisabeta (Carmen Silva) deced. 18 Iulie 1946.”
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/Moneda-de-argint-cu-chipul-colonelului-Mauriciu-Brociner.-Foto-arhiva-579x575.jpg)
Moneda de argint cu chipul colonelului Mauriciu Brociner. Foto arhivă
Ceasul de la Regina Elisabeta și moneda care-i poartă chipul
Mauriciu Brociner a fost un exemplu de curaj, patriotism și devotament. Plecat la război ca un tânăr evreu dornic să lupte pentru independența României, s-a întors ca un erou, recunoscut și respectat de întreaga națiune.
Povestea sa rămâne un simbol al sacrificiului și al unității naționale, demonstrând că, în fața marilor încercări ale istoriei, apartenența religioasă se estompează în fața devotamentului față de patrie.
În onoarea vitejiei sale, Regina Elisabeta i-a dăruit un ceas din argint și aur. De asemenea, Banca Națională a României a emis în 2024 o monedă de argint cu chipul regretatului erou, marcând 145 de ani de la momentul în care Mauriciu Brociner a devenit cetățean român.
Pe aversul monedei este ilustrată o scenă de luptă din Războiul de Independență, alături de inscripția „ROMÂNIA”, stema țării, valoarea nominală de „10 LEI” și anul emiterii, „2024”.
Reversul prezintă portretul lui Mauriciu Brociner, numele său, precum și anul în care a primit cetățenia română, 1879, subliniind astfel rolul său de prim ofițer evreu din Armata Română recunoscut oficial ca cetățean.