Legea transparenței salariale intră în vigoare în 2026. Ce vor fi obligați angajatorii să facă și de ce se tem patronii
România se pregătește pentru o schimbare importantă în piața muncii, odată cu aplicarea directivei europene privind transparența salarială, care va intra în vigoare în iunie 2026. Angajatorii vor fi obligați să dezvăluie mai multe informații despre veniturile oferite, iar salariații vor putea cere detalii despre modul în care sunt stabilite remunerațiile. Deși scopul măsurii este reducerea diferențelor de gen în privința salariilor, mulți patroni se tem că noile reguli vor aduce mai multă birocrație și tensiuni între angajați.
Angajatorii vor fi obligați să comunice salariile în procesul de recrutare
Potrivit noii directive, companiile vor trebui să includă nivelul salariului sau intervalul de remunerare în anunțurile de angajare. De asemenea, angajații vor avea dreptul să ceară informații despre criteriile folosite pentru stabilirea veniturilor, despre media salarială pentru funcții similare, dar și despre diferențele de plată dintre femei și bărbați.
Legea nu impune angajatorilor să dezvăluie salariul unui anumit lucrător, însă aceștia vor fi obligați să întocmească periodic rapoarte privind situația salarială internă. Scopul acestor documente este de a evidenția eventualele inechități între sexe și de a stimula transparența în companii.
Cătălin Pozdarie, CEO al unei companii din retail, consideră că această măsură va aduce tensiuni în colectivele de muncă:
„O transparentizare totală va duce la anumite încordări pe piaţa muncii. Oricât de mult am vrea noi să nu existe, ele vor exista. Ar fi mult mai liniştiţi, s-ar concentra mult mai mult pe muncă şi ar da un randament mai bun, decât să se concentreze pe diferenţele de salarii dintre A şi B. Ne vom adapta la piaţă. Vom observa cum va fi implementarea”, a declarat acesta.
Patronii se tem de birocrație și lipsa pregătirii pentru noile reguli
Implementarea legii este privită cu reticență de mediul privat. Conform unui sondaj recent, peste 60% dintre antreprenori susțin că nu sunt pregătiți să facă publice informațiile financiare, iar 30% dintre ei nu văd niciun beneficiu în transparența salarială, ci doar riscuri administrative și conflicte interne.
Specialistul HR Sorina Faier avertizează că aplicarea directivei ar putea amplifica frustrările între angajați, mai ales în companiile cu vechime ridicată:
„Din păcate, România nu este pregătită pentru această transparenţă. Şi nici angajatorii nu sunt. Vor exista discrepanţe enorme. Un angajat care a stat în compania respectivă zeci de ani şi care a adus foarte multe realizări, dacă vine cineva din afară, cu siguranţă o să aibă un salariu cu 20-30% mai mare decât el”, a explicat aceasta.
Unii antreprenori susțin că povara fiscală și creșterea costurilor salariale din ultimii ani fac dificilă implementarea unei astfel de măsuri.
„Au dreptul să ceară, dar nu întotdeauna cererea este pertinentă. Creşterea salariilor a fost enormă în ultimii ani şi greutatea fiscală cade întotdeauna pe angajator şi pe mediul privat”, spun aceștia.
Clauzele de confidențialitate, eliminate complet din contracte
Odată cu aplicarea directivei, clauzele de confidențialitate privind salariile vor fi eliminate. Angajații vor putea discuta liber despre veniturile lor fără teama de sancțiuni. Multe companii au deja o astfel de clauză în contracte, dar, în practică, informațiile despre salarii sunt oricum cunoscute neoficial.
„Noi avem clauză de confidenţialitate. Dar neoficial lucrurile se ştiu. Prin urmare, nu ar fi aşa o surpriză”, a spus un angajat intervievat.
Pentru a se conforma, firmele vor trebui să actualizeze politicile interne și contractele de muncă, astfel încât să respecte cerințele impuse de legislația europeană.
România are termen până în iunie 2026 pentru transpunerea directivei
Directiva europeană privind transparența salarială trebuie transpusă în legislația națională până în iunie 2026. State precum Spania, Franța, Germania, Suedia și Danemarca au început deja să aplice astfel de reguli, raportând o reducere treptată a discrepanțelor salariale între bărbați și femei.
În România, însă, procesul se anunță dificil, în special din cauza rezistenței mediului privat și a lipsei de infrastructură administrativă pentru colectarea și raportarea datelor salariale. Până atunci, autoritățile vor trebui să elaboreze un cadru clar pentru implementare și sancțiunile aplicabile celor care nu respectă obligațiile.