Legătura dintre cheltuielile pe care nu ți le permiți și lucrurile de care nu ai nevoie, când consumerismul e competiție

Într-o cultură în care like-urile și privirile celorlalți ajung să cântărească cât un CV, consumul se transformă ușor într-o formă de competiție. Nu mai cumperi doar pentru a-ți satisface o nevoie, ci pentru a marca un scor într-un joc social cu reguli nescrise. De aici până la datorii nejustificate e un pas mic. Respectul cumpărat ține câteva clipe, dar ratele rămân ani de zile, iar liniștea interioară nu apare niciodată dintr-o pungă de shopping.

Exemplele abundă: nunți opulente care golesc economii, case decorate pentru poze perfecte, telefoane schimbate compulsiv ca să nu pari „în urmă”. În spatele lor nu se află neapărat lipsa de educație financiară, ci o dinamică psihologică mult mai veche: orgoliul rănit care caută validare, frica de a fi subestimat, credința că valoarea ta se măsoară în etichete și prețuri.

Psihologia „cheltuielilor de orgoliu”

Psihologii numesc acest reflex ego spending: cumperi nu pentru că îți trebuie, ci pentru că vrei să fii văzut, acceptat, admirat. Ego-ul, în sens clinic, nu e „trufia”, ci o structură de protecție învățată devreme, din situații în care te-ai simțit nevăzut sau rușinat. Ca adult, aceeași structură îți poate dicta finanțele: cumperi ca să amorțești rușinea, ca să arăți că „poți”, ca să negociezi un statut.

Tiparele de familie accentuează reacția. Dacă ai crescut în lipsuri, te poate împinge spre muncă excesivă și spre cheltuieli de revanșă. Dacă imaginea socială a fost totul în familie, riști să crezi că admirația celorlalți e singura dovadă de valoare. Chiar și contextul prosper poate instala convingerea că „fără bani nu contezi”, iar fiecare achiziție devine o asigurare emoțională.

Horoscop 13 decembrie 2025. Luna în Balanță aduce belșug pentru o zodie norocoasă

Doliu în lumea muzicii. Artista care cucerea scenele lumii la 13 ani, a murit la doar 26 de ani. Era pe o trotinetă când a fost lovită de o maşină

La nivel de creier, cumpărăturile aprind circuitele de recompensă și oferă o anestezie rapidă pentru rușine și inferioritate. Doar că efectul trece repede, iar golul rămâne. Fără conștientizare și autoreglare, intri într-un carusel: dorință, achiziție, euforie scurtă, gol interior, din nou dorință.

De ce consumerismul devine competiție la noi

Există și o rană colectivă. Umilințele mici, repetate – copilul luat în râs pentru hainele modeste, comparațiile toxice, nevoia de „a arăta” ceva – au creat ego-uri reactive. În astfel de contexte, o glumă, o privire de sus sau un refuz la raft pot declanșa cumpărături „de revanșă”. Industria publicitară cunoaște perfect aceste vulnerabilități: pune rușinea și mândria la treabă, îmbracă nevoi emoționale în obiecte cu strălucire și vinde, de fapt, un sentiment de importanță.

Rețelele sociale adaugă combustibil. Dacă îți hrănești identitatea din comparații vizibile, fiecare feed devine clasament. Când consumul e public, pariul nu mai e calitatea vieții, ci impresia produsă. Pe termen lung, asta înseamnă presiune financiară, anxietate, conflicte de cuplu și dificultăți reale la economisire sau investiții.

Cum recunoști capcana și cum o dezamorsezi

Primul semn este graba. Dacă simți impulsul de a cumpăra imediat după ce te-ai simțit subestimat, nu e neapărat o dorință autentică, ci o strategie de reglare emoțională. Oprește-te și întreabă-te: „Ce încerc să repar cu asta?” Când răspunsul e „să demonstrez” sau „să nu par mai puțin”, nu cumperi un obiect, ci o iluzie de respect.

Îți folosește o regulă simplă: păstrezi un „spațiu-tampon” de 24 de ore pentru orice achiziție peste o sumă pe care ți-o stabilești clar. Îți mai folosește să-ți scrii, în două rânduri, motivul cumpărării și beneficiul concret peste șase luni. Dacă nu găsești beneficiul, amâni. E util să ai un buget dedicat „poftelor”, mic și asumat, ca să scoți presiunea de pe celelalte capitole.

Lucrează și la contraponderea emoțională. Îți hrănești stima de sine prin lucruri care nu costă mult: relații autentice, somn suficient, mișcare, proiecte mărunte care îți aduc sens. Când îți reglezi emoțiile prin obiceiuri sănătoase, nevoia de a cumpăra respect scade. Dacă simți că tiparele sunt încăpățânate, psihoterapia te ajută să dezvelești convingerile care rulează în fundal și să le rescrii.

Nu în ultimul rând, transformă jocul. Dacă tot vrei competiție, concurează cu tine de luna trecută: procent mai mare pus deoparte, mai puține achiziții impulsive, câteva zile fără scrolling de shopping. Îți faci un scoreboard privat și îl alimentezi cu victorii mici, dar reale. Respectul de sine crește când îți ții promisiunile, nu când ții pasul cu trendurile, conform Adevărul.