Lanțul alimentar scurt, o mână de ajutor pentru fermierii români de la Bruxelles. Decizia Comisiei Europene pentru 2026

Fermierii români, la fel ca mulți dintre colegii lor din Uniunea Europeană, s-au confruntat ani la rând cu problema vânzării produselor agricole sub costul de producție. Situația a dus la pierderi financiare și la descurajarea producției locale, în timp ce marile lanțuri de retail au continuat să își mențină marjele de profit. Începând cu 2026, însă, Comisia Europeană promite schimbări majore printr-o reformă a legislației privind lanțul alimentar, menită să reducă practicile comerciale neloiale și să aducă echilibru în relația dintre producători și distribuitori.

Ce pregătește Comisia Europeană pentru fermieri

Executivul european, condus pe partea agricolă de Christophe Hansen, a anunțat lansarea unei consultări publice în această toamnă, urmând ca propunerea legislativă să fie prezentată anul viitor. În centrul acesteia se află revizuirea directivei privind practicile comerciale neloiale (UTP), care ar putea interzice explicit achiziționarea de produse agricole sub costul real de producție.

Directiva actuală clasifică practicile neloiale în două categorii: „negre” – interzise complet (cum ar fi întârzierile de plată), și „gri” – permise doar prin acord între părți (de exemplu, returnarea produselor nevândute). Fermierii solicită ca vânzarea sub cost să fie inclusă în categoria celor „negre”, astfel încât agricultorii să nu mai fie obligați să accepte prețuri care le pun în pericol afacerile.

Țări precum Franța, Spania, Belgia și Croația au introdus deja reguli naționale similare, dar lipsa unei abordări unitare la nivelul UE a dus la dezechilibre între piețele statelor membre. România, unde fermierii se plâng constant de prețurile mici plătite de supermarketuri pentru lapte, legume sau fructe, ar putea beneficia direct de această reformă.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Cum poate ajuta România lanțul alimentar scurt

Pentru fermierii români, adoptarea unor norme europene mai stricte înseamnă o șansă reală de a-și proteja veniturile și de a investi mai mult în producția locală. Lanțul alimentar scurt, promovat de Comisie, presupune o relație directă între producător și consumator, eliminând intermediarii care reduc marja de profit a fermierului.

Un exemplu concret ar putea fi cooperarea mai strânsă între cooperativele agricole și rețelele de magazine locale sau piețele online dedicate produselor românești. În plus, aplicarea unitară a regulilor la nivel european ar reduce riscul ca marile rețele internaționale de retail să profite de diferențele legislative dintre state.

Deși lobby-ul supermarketurilor, reprezentat de organizația Eurocommerce, s-a declarat sceptic cu privire la anunțul Comisiei, Bruxelles-ul merge mai departe. În paralel, Parlamentul European și Consiliul au început să lucreze la o soluție rapidă care să îmbunătățească aplicarea transfrontalieră a directivei și să descurajeze alianțele internaționale de achiziții care pun presiune pe fermieri.

Ce urmează pentru fermierii români

Dacă procesul legislativ decurge conform planului, fermierii români vor intra din 2026 într-un cadru european mai echitabil, unde prețul plătit la poarta fermei să acopere costurile reale de producție. Pe termen lung, acest lucru ar putea stimula dezvoltarea agriculturii locale, creșterea investițiilor în ferme și reducerea exodului de tineri din mediul rural.

Astfel, lanțul alimentar scurt nu mai este doar un concept de marketing, ci o politică europeană care poate oferi o gură de oxigen pentru micii producători și poate întări încrederea consumatorilor în produsele românești.