La ce a dus creșterea taxelor vamale din 1930 de către americani. Haosul care a urmat în întreaga lume, cum a fost afectată România

Este istoria pe cale să se repete? Acum aproape 100 de ani, un președinte american anunța măsuri similare cu cele decise de Donald Trump. La ce a dus creșterea taxelor vamale din 1930 de către americani? A fost haos în întreaga lume, nici SUA nu a avut de câștigat. Acum aproape un secol, România era lovită din plin, efectele s-au resimțit pe plan economic, social, chiar și politic.

Efectele creșterii taxelor vamale din 1930 de către americani

În 1929, bursele din SUA erau în cădere liberă. În condițiile în care se căutau măsuri urgente pentru redresare, s-a luat o decizie despre care experții spun că a fost departe de a fi salvatoare.

În 1930, Herbert Hoover, un alt președinte republican, a doptat Legea Tarifară din 1930 prin care erau aplicate taxe protecționiste pentru economia americană. În mod similar deciziei ce a fost semnată acum de Donald Trump, au fost majorate taxele vamale pentru zeci de mii de produse importate din întreaga lume, mai ales din Europa.

Țările au răspuns cu tarife similare. Rezultatul: izolarea SUA, în condițiile în care exporturile și importurile au scăzut foarte mult.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Viziunea istoricilor și economiștilor este că „Legea Tarifară a contribuit la adâncirea efectelor Marii Depresiuni”. Americanii s-au confruntat cu o criză economică cruntă, cu scumpiri, șomaj crescut, oamenii stăteau la cozi pentru a primi câte o porție de mâncare.

Ce s-a întâmplat în România

Marea Criză Economică din 1929-1933, declanșată în SUA, a avut efecte puternice și asupra României, afectând economia, societatea și politica țării. Iată principalele consecințe:

• Prăbușirea exporturilor și scăderea producției – Economia României era puternic dependentă de exporturile de cereale și produse petroliere. Odată cu criza, cererea internațională a scăzut drastic, iar prețurile produselor românești s-au prăbușit. Exporturile de grâne au scăzut cu aproape 50%, iar producția industrială s-a redus semnificativ.
• Creșterea șomajului și sărăciei – Multe fabrici și întreprinderi s-au închis, ceea ce a dus la o creștere accentuată a șomajului. Țăranii și muncitorii au fost cei mai afectați, veniturile lor scăzând dramatic.
• Falimente bancare și criza financiară – Multe bănci românești s-au prăbușit din cauza retragerii masive a depozitelor și a datoriilor neplătite. Guvernul a fost nevoit să intervină pentru a salva sistemul bancar, dar măsurile au fost insuficiente pentru a preveni colapsul unor instituții financiare importante.
• Probleme sociale și tensiuni politice – Sărăcia și șomajul au dus la nemulțumiri sociale, greve și proteste. Partidele extremiste, cum ar fi Garda de Fier, au câștigat popularitate, profitând de nemulțumirea populației.
• Măsuri de austeritate impuse de guvern – Guvernul a adoptat măsuri drastice pentru a echilibra bugetul, inclusiv reduceri salariale și creșterea impozitelor. Salariile funcționarilor publici au fost reduse, iar cheltuielile statului au fost limitate drastic.

Marea Criză Economică a afectat grav România, ducând la sărăcie, șomaj și instabilitate politică. Redresarea economică a început abia după 1934, când prețurile la exporturi și producția industrială au început să își revină.