IT-iștii și alți angajați din România cochetează cu munca la negru, cu evaziunea fiscală. Consecințele ”ordonanței trenuleț” în România anului 2025

Anul 2025 aduce schimbări semnificative în fiscalitatea din România, odată cu aplicarea „ordonanței trenuleț”, care elimină facilitățile fiscale pentru mai multe categorii de angajați, inclusiv IT-iști, lucrători din construcții și agricultură. Această decizie a generat un val de nemulțumiri și controverse, iar efectele sale se resimt atât în plan social, cât și economic.

De ce nemulțumește „ordonanța trenuleț” pe IT-iști

Una dintre cele mai vizibile reacții la eliminarea scutirii de impozit pe venit în sectorul IT provine de la specialiștii din domeniu. Până acum, aceștia beneficiau de o scutire de 10% aplicată salariilor brute de până la 10.000 lei. Decizia de a elimina această facilitate a fost întâmpinată cu critici acerbe, mulți IT-iști exprimându-și public frustrarea. Pe rețelele sociale, discuțiile au fost dominate de mesaje precum: „De la anul eu fac evaziune” sau „Nu voi mai plăti un bănuț statului”.

Frustrarea este amplificată de sentimentul de inechitate. IT-iștii consideră că sunt „sacrificați” în timp ce alte categorii, cum ar fi mecanicii auto, chelnerii sau frizerii, continuă să primească venituri parțial declarate, fără consecințe majore. În plus, eliminarea facilităților vine într-un context economic tensionat, în care creșterea costurilor și inflația pun presiune pe bugetele familiilor.

Riscurile economice și sociale ale măsurii

Eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști și alte categorii de angajați poate duce la o creștere a practicilor de evaziune fiscală. Mulți angajați discută deja despre contracte „la gri”, în care o parte din salariu este plătită oficial, iar restul în plic. Acest fenomen are consecințe grave, inclusiv:

Redobândirea permisului auto 2025. De câte ori poți da testul 13 din 15 și care este termenul-limită pentru depunerea cererii

Rezultatele Loto de joi, 9 ianuarie 2025: Numerele extrase la Loto 6/49, Loto 5/40 și Joker. Report de 1,46 milioane de euro la Loto 6/49

• Reducerea veniturilor la bugetul de stat: Salariile declarate parțial înseamnă taxe mai mici colectate de stat, ceea ce afectează finanțarea serviciilor publice.
• Dificultăți pentru angajați: Un salariu declarat mai mic poate limita accesul la credite bancare și alte beneficii sociale, cum ar fi o pensie decentă.
• Creșterea inegalităților sociale: Eliminarea facilităților accentuează discrepanțele între diferite categorii de angajați, ceea ce poate amplifica tensiunile sociale.

În plus, măsura riscă să încurajeze migrarea talentelor IT către alte țări sau către forme de muncă independente, cum ar fi freelancing-ul internațional, unde taxarea este mai favorabilă.

Posibile soluții și reacții

În fața acestor provocări, discuțiile despre soluții sunt variate. Unii angajați propun investiții în fonduri private, bursă sau imobiliare, ca alternativă la plata contribuțiilor sociale. Alții pledează pentru proteste sau limitarea consumului în țară, ca o formă de răspuns la deciziile guvernamentale.

Pe de altă parte, există și voci care subliniază importanța respectării legii și a contribuției la bugetul de stat, considerând că evaziunea fiscală nu este o soluție viabilă. Dezbaterea scoate în evidență o problemă profundă legată de încrederea scăzută în administrația publică și utilizarea eficientă a taxelor colectate.

„Ordonanța trenuleț” a deschis o dezbatere amplă despre fiscalitate și echitate socială în România. Deși eliminarea facilităților fiscale vizează creșterea veniturilor la bugetul de stat, măsura riscă să submineze tocmai acest obiectiv prin creșterea practicilor de evaziune. Soluția pe termen lung implică atât o regândire a politicilor fiscale, cât și recâștigarea încrederii cetățenilor în modul în care sunt gestionate fondurile publice. În lipsa acestor schimbări, nemulțumirile și tensiunile vor continua să crească, conform Adevărul.ro