Istoria primului bulevard al Bucureștiului, trasat de primarul Pache Protopopescu. ”Broadwayul dâmbovițean”, Academia, 6 Martie și Regina Elisabeta

Povestea primului bulevard din București este strâns legată de numele unui primar care a lăsat o amprentă puternică asupra capitalei României, Pache Protopopescu. Mandatul său, de doar trei ani (1888-1891), a fost marcat de o serie de reforme și lucrări de amploare care au schimbat fața orașului. Unul dintre cele mai importante proiecte inițiate de Protopopescu a fost trasarea primei artere cu statut de bulevard din capitală, care avea să devină un simbol al modernizării Bucureștiului. Această arteră, aflată în fața Universității (pe atunci Academia), este astăzi cunoscută drept Bulevardul Regina Elisabeta. De-a lungul decadelor, bulevardul din Centrul Capitalei nu doar că a devenit una dintre cele mai importante artere din București, ci și locul unde istoria capitalei s-a întâlnit cu cultura, educația, dar și cu viața socială și comercială vibrantă. Denumirea sa, „Broadwayul dâmbovițean”, nu este deloc întâmplătoare, deoarece, în perioada interbelică, pe acest bulevard s-au aflat unele dintre cele mai mari săli de cinematograf din capitală.

Pache Protopopescu și trasarea primului bulevard al Bucureștiului

Pache Protopopescu a fost o personalitate importantă în viața orașului București, fiind ales primar al capitalei într-o perioadă de schimbări majore.

Sub conducerea sa, Bucureștiul a început să se modernizeze, iar diverse proiecte de infrastructură au fost puse în aplicare, iar cel mai semnificativ dintre acestea a fost trasarea primei mari artere a capitalei.

În perioada 1888-1891, Protopopescu a reușit să pună în practică ideea unui bulevard în fața Universității. La acea vreme, Universitatea din București era cunoscută drept Academia, iar zona respectivă nu era decât o stradă oarecare.

Horoscopul zilei vineri, 28 martie 2025. O zodie are nevoie de odihnă, alta va avea parte de o zi plină de surprize

Cum îngrijeşti magnolia după ce au căzut florile. Secretul pentru a înflori spectaculos anul viitor

Ideea unui bulevard grandios, care să lege instituțiile importante ale capitalei, a fost văzută ca un pas esențial în modernizarea orașului. Astfel, lucrările au fost începute, iar noua arteră de circulație s-a conturat treptat, devenind unul dintre simbolurile orașului.

Primele hărți din epocă nu dau un nume specific bulevardului, acesta fiind pur și simplu notat „Bulevardul”, dar mai târziu, aceasta avea să fie denumită „Bulevardul Academiei”, notează Historia.

Ulterior, în 1930, arterei i se va da numele Reginei Elisabeta, prima regină a României, un simbol al monarhiei și al influenței acesteia în istoria națională.

Vezi și: ”Fetițele dulci” din Bucureștiul interbelic, cele mai căutate dame de companie. Poetul Ion Barbu și Regele Carol al II-lea, printre clienții lor fideli

Universitatea și cele patru statui celebre care o ”veghează”

Una dintre trăsăturile definitorii ale acestui bulevard a fost localizarea sa în fața Universității din București, o instituție de învățământ care a avut un impact semnificativ asupra culturii și educației din România.

Universitatea, cunoscută atunci drept Academia, se afla într-un loc central al capitalei, iar în jurul ei s-a creat un adevărat centru al orașului.

Piața Universității, aflată la intersecția bulevardului cu alte artere importante, a fost amenajată pentru a deveni un loc simbolic, unde au fost amplasate unele dintre cele mai importante monumente de for public din București.

În 1874, în Piața Universității, a fost ridicată statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, simbol al luptei pentru unirea Țărilor Române.

Aceasta a fost urmată de statuia lui Ion Heliade Rădulescu, în 1880, iar în 1886 a fost inaugurată statuia lui Gheorghe Lazăr, fondatorul învățământului românesc modern.

În 1935, statuia lui Spiru Haret a fost amplasată la capătul vestic al pieței, consolidând statutul acesteia ca un loc central al capitalei, în care istoria națională și educațională se întâlneau.

De la „Broadwayul dâmbovițean” la centrul cultural al Bucureștiului

În perioada interbelică, Bulevardul Elisabeta a devenit un loc vibrând de viață culturală, socială și comercială. Datorită sălilor de cinematograf care s-au deschis pe această arteră, aceasta a fost poreclită „Broadwayul dâmbovițean”.

Sălile de cinema, cum ar fi „Gloria”, „Victoria” și „Republica”, au adus capitala în pas cu marile capitale ale lumii, în care cinematograful era o formă de artă extrem de apreciată. Aici se desfășurau evenimente culturale de amploare, iar bulevardul a devenit un loc de promenadă preferat de bucureșteni.

Pe Bulevardul Elisabeta erau amplasate nu doar cinematografe, ci și o serie de clădiri importante pentru viața administrativă și culturală a capitalei.

Printre acestea se numărau imobilele Eforiei Spitalelor Civile (care astăzi găzduiește Primăria Sectorului 5), Ministerul Lucrărilor Publice (actuala Primărie a Municipiului București), Ministerul Justiției, Liceul Lazăr și celebrele hoteluri Bulevard și Palace.

De asemenea, pe această arteră se afla și cel mai celebru parc din București, Cişmigiul, un loc de relaxare și agrement pentru bucureșteni.

Vezi și: Înainte de „eu beau vinul cu borcanul” a fost „eu beau vodka cu paharul”. Cireșica, localul unic din Bucureștiul interbelic [VIDEO]

Bulevardul 6 Martie, actualul bld Regina Elisabeta, București, 1964. Foto Wikipedia

A fost redenumit Bulevardul 6 Martie și Gheorghe Gheorghiu-Dej

După instaurarea regimului comunist în România, Bulevardul Elisabeta a suferit modificări semnificative, inclusiv schimbări de denumire, ca parte a campaniei de instaurare a unui regim de cult al personalității și de promovare a ideologiei comuniste.

Astfel, în perioada 1950-1965, bulevardul a fost redenumit „6 Martie”, cu scopul de a comemora formarea primului guvern comunist al României, iar ulterior, în perioada 1965-1989, acesta a purtat numele liderului Gheorghe Gheorghiu-Dej.

După 1990, în urma schimbărilor politice, bulevardul a revenit la numele său din perioada interbelică, „Bulevardul Regina Elisabeta”. Astăzi, acesta continuă să fie una dintre cele mai importante artere ale Bucureștiului, un simbol al istoriei și culturii capitalei.

Bulevardul Regina Elisabeta în prezent

În zilele noastre, Bulevardul Regina Elisabeta rămâne un loc emblematic al Bucureștiului, cu o istorie care se întinde de la perioada interbelică până în prezent.

Este locul în care istoria națională se întâlnește cu viața cotidiană a metropolei, unde se află nu doar instituții importante ale capitalei, dar și locuri de divertisment, hoteluri de lux și centre comerciale.

De-a lungul celor mai bine de un secol de existență, bulevardul a rămas un simbol al modernizării și al evoluției capitalei României, ”respirând” istorie de multe generații încoace.

Astfel, de la trasarea sa de către primarul Pache Protopopescu și până la transformarea sa într-o arteră emblematică a Bucureștiului, Bulevardul Regina Elisabeta a fost martorul unor momente istorice importante, un loc de întâlnire al culturii, educației și al vieții sociale, și un simbol al progresului în Bucureștiul modern.

Vezi și: „Hanul fără nume”, locul unde oamenii veneau ca să se piardă. Bucureștiul interbelic, între Micul Paris și sărăcie lucie [VIDEO]