Irina face singura înghețată din România fără E-uri. Provocările la raft ale unui vis nobil, ”alternativa sănătoasă la toate dulciurile îndesate cu aditivi”

Într-un peisaj alimentar tot mai dominat de produse ultraprocesate, cu liste de ingrediente interminabile și aditivi greu de pronunțat, o fabrică din Teleorman reușește să răzbată cu o ofertă radical diferită: înghețata Cremola, un desert artizanal, făcut din lapte proaspăt, frișcă naturală, zahăr brun și ouă – fără emulsificatori, conservanți sau coloranți. În spatele acestui proiect stă Irina Filip, antreprenoarea care și-a propus încă de la început să creeze „un desert industrial cu compoziție curată și, implicit, nutritivă”, într-o piață în care calitatea reală a fost, treptat, împinsă spre periferie. Acesta este și motivul pentru care s-ar putea să fie nevoie ”să sapi” la rafturile de înghețată până găsești acest produs românesc.

Aflată în comuna Nanov, în județul Teleorman, fabrica Irinei nu este doar un spațiu de producție, ci și o declarație de principii. Aici, fiecare ingredient contează, iar fiecare sortiment de înghețată este gândit ca un răspuns la agresiunea chimicalelor din industria alimentară de masă. Produsele Cremola se adresează nu doar părinților care vor să-și protejeze copiii de efectele nocive ale aditivilor, ci și consumatorilor care încă mai cred că un desert poate fi sănătos, nutritiv și gustos în același timp. Fără compromisuri și fără artificii.

Dar visul Irinei Filip nu s-a transformat ușor în realitate. Cu toate că înghețata Cremola a fost listată în trecut în rețele importante de magazine și s-a bucurat de aprecieri constante din partea consumatorilor, povestea ei este marcată de un lung șir de refuzuri, delistări și bariere comerciale ridicate de retaileri. De la condiții de păstrare ignorate la răspunsuri arogante și „testări” fără orizont, brandul cu etichetă curată s-a lovit de o realitate dură: marile lanțuri nu par pregătite să susțină produse românești autentice, chiar dacă cererea din partea publicului există. În interviul de mai jos, Irina Filip povestește cum a început totul și de ce, în ciuda obstacolelor, continuă să creadă în proiectul său.

Cum arată linia de producție Cremola / foto: Creamland

1. Cum v-ați decis să începeți o afacere în domeniul înghețatei? Care au fost ambițiile de la începutul acestui proiect și cum s-au modificat sau adaptat ele de-a lungul anilor?

   Irina Filip: Pur și simplu mi-am dorit să produc un desert industrial cu compoziție curată și, implicit, nutritivă, pe care să-l pun într-o piață în care aditivii deveneau tot mai mulți și mai periculoși pentru sănătate, iar alimentele veritabile (adică acelea care hrănesc și nu îmbolnăvesc) deveneau din ce în ce mai rare. Asta se întâmpla cu 13-14 ani în urmă, iar între timp lucrurile chiar au evoluat din rău în mai rău: produsele alimentare lipsite de substanțe cu potențial nociv au devenit cvasi-inexistente pe piața din România.

   Pe de altă parte, dintre toate categoriile de desert, înghețata oferă cele mai bune condiții pentru a produce la nivel industrial și a livra la nivel național un desert foarte hrănitor și necontaminat cu conservanți, pentru simplul motiv că înghețata se stochează, se transportă și se vinde la temperatură de congelare.

   Legat de ambiții, cea mai mare dorință a fost de la început și a rămas până în ziua de azi aceea de a oferi pe piața națională o alternativă sănătoasă la toate dulciurile „îndesate” cu aditivi (care de care mai nocivi) și prezentate în reclame ca fiind „minunate”, inclusiv pentru copii.

2. Sunt șanse foarte mari să aveți singura înghețată cu o etichetă curată (fără E-uri sau aditivi alimentari) în supermarketurile din România? De ce ați optat pentru această rețetă?

   Irina Filip: Brandul nostru chiar este singurul din categoria sa la nivel național, care cuprinde exclusiv produse cu compoziție curată, preparate cu lapte proaspăt ca ingredient principal și fără niciun fel de aditivi. Compoziția curată a fost de la început obiectivul nostru principal legat de calitate, pentru că atunci când vorbim de produse alimentare, doar această caracteristică înseamnă respect și grijă față de sănătate. Orice componentă de sinteză adăugată unui produs alimentar generează, mai devreme sau mai târziu, dezechilibre metabolice care se transformă apoi în boală. De altfel, contaminarea alimentelor cu substanțe chimice de sinteză (coloranți, conservanți, stabilizatori, agenți de îngroșare etc.) reprezintă cauza principală a înmulțirii bolilor cronice, de la alergii și intoleranțe, până la cancere de toate felurile, inclusiv la copii. Și ar fi bine să nu uităm niciodată că înghețata este desertul preferat al copiilor.

3. Ce portofoliu de produse aveți în prezent, plănuiți să-l diversificați?

   Irina Filip: Gama noastră actuală este restrânsă la cele două tipuri de înghețată care sunt cele mai vândute și, implicit, cele mai consumate: vanilia și ciocolata. Ne-am dorit de multă vreme să diversificăm sortimentația, dar restricționarea accesului în piață chiar și pentru sortimentația restrânsă pe care o avem ne-a oprit.

4. Cât de complicat este să faci înghețată în România, dar s-o distribui? Mă refer aici inclusiv la dificultățile logistice legate de transportul termic în condițiile de caniculă din ce în ce mai agresive.

   Irina Filip: Este foarte dificilă construirea unei fabrici moderne în România zilelor noastre, însă cine și-a făcut „ucenicia” în mod temeinic știe ce are de făcut ca să reușească.

   Operațiunile logistice nu reprezintă o problemă pentru noi, dat fiind că ne-am dotat cu toate mijloacele necesare, atât transportului de lapte – materie primă, cât și depozitării și transportului produselor noastre finite, indiferent de condițiile exterioare.

5. Ce probleme întâmpinați cu distribuirea produsului dumneavoastră în marile lanțuri de magazine de la noi? Ați sfătui alți români să se înhame la o asemenea ambiție?

   Irina Filip: Restricționarea accesului în marile magazine pe criterii de competitivitate reprezintă cea mai mare problemă, nu doar pentru noi, ci pentru toți producătorii autohtoni de alimente competitive. Acest fenomen național, care reprezintă o încălcare flagrantă a normelor de concurență și care se derulează de mulți ani pe piața din România, este încurajat chiar de către Consiliul Concurenței, prin refuzul permanent al acestei instituții de a se implica în stoparea unor astfel de practici anticoncurențiale. Acesta este și motivul pentru care produsele noastre sunt listate doar în două mari rețele de magazine, deși consumatori din toată țara caută produsele noastre, iar capacitatea noastră de producție ne permite să livrăm și în alte mari rețele de magazine. Tot practicile anticoncurențiale reprezintă principala cauză a închiderii, an după an, a numeroase capacități de producție alimentară antreprenorială și, implicit, a scăderii continue a ponderii alimentelor autohtone de bună calitate pe rafturile din România.

   Chiar de curând, una dintre rețelele care refuză comercializarea produselor noastre vorbea public despre apetitul consumatorilor români pentru produsele locale cele mai curate și sănătoase. Și cu toate astea, fără niciun argument comercial, aceeași rețea refuză să comercializeze unicul brand de înghețată cu etichetă curată, produs pe piața internă. O astfel de situație nu credem că mai suportă alte comentarii.

   Dacă noua guvernare va stopa practicile anticoncurențiale de pe piața alimentară, iar producătorii competenți și onești vor putea să-și valorifice cu ușurință produsele, doar atunci producția alimentară din această țară se va putea dezvolta.

Ca o notă foarte importantă de subsol, în cazul în care vrei să cumperi înghețata Cremola, sunt șanse foarte mari să o găsești în majoritatea magazinelor Kaufland, în supermarketurile La cocoș, Mega Image și, în București și Ilfov, online pe Sezamo. Lista completă a magazinelor actualizată constant este pe site-ul Cremola.