Ion Iliescu, Petre Roman şi Miron Cozma, trimişi din nou în judecată în Dosarul “Mineriada din 1990”. Acuzaţiile aduse

Fostul președinte Ion Iliescu, alături de fostul premier Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican-Voiculescu, Adrian Sârbu și Miron Cozma, au fost trimiși în judecată în dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990”, fiind acuzați de infracțiuni contra umanității.

„Procurorul de caz din cadrul Secţiei de parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

Iliescu Ion, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României, Roman Petre, la data faptelor prim-ministru al Guvernului provizoriu al României, Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României, Măgureanu Virgil, la data faptelor director al Serviciului Român de Informaţii, Sârbu Adrian, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu, toţi sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecţi pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

Cozma Miron, la data faptelor lider de sindicat, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. f) (doi subiecţi pasivi secundari), lit. g) (800 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (715 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
gl. (r) Dobrinoiu Vasile, la data faptelor comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. f (1 subiect pasiv secundar), lit. g (417 subiecţi pasivi secundari ), lit. j (417 subiecţi pasivi secundari 7) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
col. (r) Peter Petre, la data faptelor comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne, sub aspectul de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. g (733 subiecţi pasivi secundari), lit. j (733 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.”, anunţă Parchetul ICCJ.

Ce acuzații li se aduc lui Ion Iliescu, Petre Roman şi Miron Cozma în Dosarul “Mineriada din 1990”

Potrivit anchetatorilor, în iunie 1990, principalii decidenți ai statului român de la acea vreme – Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican-Voiculescu – sprijiniți de persoane influente din structurile de putere, precum Virgil Măgureanu (directorul Serviciului Român de Informații) și Adrian Sârbu (consilier al prim-ministrului), au orchestrat o acțiune represivă împotriva populației civile din București. Această operațiune a avut consecințe grave: patru persoane au fost ucise, două au fost victime ale violului, peste 1.300 de oameni au suferit vătămări fizice și psihice, iar peste 1.200 de persoane au fost reținute ilegal.

Protestele din Piața Universității au început pe 22 aprilie 1990 și au durat până pe 13 iunie 1990. Manifestanții, care contestau noua putere instalată după Revoluția din 1989, cereau, prin proteste și comunicate, desprinderea definitivă de regimul comunist, promovarea unor lideri fără trecut de activiști de partid, înființarea unei televiziuni independente și alte reforme democratice.

„În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanţilor aflaţi fizic în Piaţa Universităţii, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acţiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestaţii, în special liderii de opinie, precum şi împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziţie sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potenţială opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.

Un rol important în crearea cadrului de punere în aplicare a atacului a constituit-o comunicarea publică, manipulativă, insidioasă cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanţii pentru valorile democratice, de a căror implementare se „ocupa” noua putere”, se arată în comunicatul Parchetului ICCJ.

Anchetatorii susțin că, din cauza amploarei atacului, organizatorii acestuia au fost nevoiți să implice un număr mare de persoane. O parte dintre acestea au acționat conștient, fiind la curent cu planul, în timp ce altele au fost manipulate și angrenate fără să știe adevăratele intenții din spatele evenimentelor.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

”Începând cu data de 13 iunie 1990, inculpaţii au pus în practică acţiunea represivă împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării”, se arată în comunicatul Parchetului ICCJ.

”Facem precizarea că starea de fapt reţinută şi încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 şi s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate. Cauza a fost înaintată, spre competentă soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, precizează Parchetul ICCJ.