24 nov. 2025 | 08:18

INTERVIU EXCLUSIV Cum schimbă inteligența artificială marketingul și deciziile de business: perspectivele lui Oliver Yonchev și Radu Atanasiu

ACTUALITATE
Share
INTERVIU EXCLUSIV Cum schimbă inteligența artificială marketingul și deciziile de business: perspectivele lui Oliver Yonchev și Radu Atanasiu
EXCLUSIV
Foto: Reprezentare AI

Pe 3 noiembrie, la Filarmonica Pitești, IQ DIGITAL Summit a adunat pe aceeași scenă nume-cheie din marketing, media, tehnologie și educație de business. Headlinerul internațional a fost Oliver Yonchev, cofondator Flight Story (Marea Britanie), una dintre vocile influente ale noii generații de branduri digitale, iar din zona academică a urcat pe scenă Radu Atanasiu, profesor și decan asociat BISM, cunoscut pentru expertiza în decizii strategice și gândire critică în era AI.

Playtech a stat de vorbă cu ambii invitați, despre cum schimbă inteligența artificială regulile jocului în marketing și despre ce înseamnă să iei decizii bune într-o economie digitalizată. Rezultatul: două conversații aplicate, cu idei clare despre viitorul hiperpersonalizării, rolul „prompting-ului”, cultura co-creării cu publicul și locul intuiției în leadership, atunci când datele par să știe tot.

INTERVIU Oliver Yonchev, co-fondator Flight Story, global expert în marketing, media & tech

Oliver Yonchev Foto: IQ Digital Summit

Ozana Mazilu (Playtech): Cum vezi evoluția marketingului digital într-o lume din ce în ce mai dominată de inteligența artificială și date? Ce abilități vor deveni esențiale pentru brandurile care vor să rămână relevante?

Oliver Yonchev: În primul rând, merită spus că fundamentele marketingului nu se schimbă. Responsabilitatea specialiștilor în marketing este să înțeleagă oamenii și să se conecteze cu ei în cel mai eficient mod, în funcție de obiective. Tehnologia evoluează constant, dar oamenii, în esență, nu se schimbă foarte mult.

Totuși, dacă privim lumea din jur, avem mai multe instrumente și canale de comunicare ca oricând, iar inteligența artificială este, în cele din urmă, un accelerator. Ea transformă ceea ce era imposibil de extins în ceva scalabil.

Consecința? Vom intra într-o eră a hiperpersonalizării, în care conținutul va fi creat în timp real, în funcție de nevoile și dorințele fiecărui individ. Pe de altă parte, una dintre marile calități ale marketingului este că ne unește prin experiențe comune. Pe măsură ce costurile de producție scad și instrumentele de inteligență artificială generativă pot transforma imaginația în realitate, avem mai multe oportunități ca niciodată de a crea astfel de momente de conexiune.

În ceea ce privește abilitățile esențiale ale specialiștilor în marketing:

  • O obsesie pentru înțelegerea profundă a clienților și a comportamentului uman;

  • Excelență în comunicare, în toate formatele;

  • Stăpânirea „promptingului” — abilitatea de a formula instrucțiuni clare pentru AI, esențială nu doar în marketing, ci în toate domeniile;

  • O relație sănătoasă cu testarea, experimentarea și adoptarea noilor instrumente.

Această bază va garanta relevanța și eficiența într-un peisaj care se schimbă constant.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum se intersectează astăzi tehnologia și cultura pop în definirea identităților de brand și ce pot învăța companiile din modul în care generația Z consumă conținut?

Oliver Yonchev: În era pre-digitală, construirea unui brand era un proces unidirecțional: companiile transmiteau mesajele lor prin canalele disponibile, iar publicul le primea pasiv. Social media a transformat această relație într-un dialog bidirecțional. Astăzi, brandurile nu mai concurează doar între ele, ci și cu creatori de conținut, prieteni sau oricine altcineva activ pe internet.

Aceasta înseamnă că brandurile trebuie să renunțe la controlul total. Trebuie să co-creeze împreună cu publicul. Canalele de comunicare nu mai pot fi privite separat, ci ca parte a unui ecosistem interconectat.

Acest ecosistem are propriile sale coduri și limbaje, iar tinerii le înțeleg cel mai bine. Ei au crescut odată cu rețelele sociale, iar viețile lor digitale sunt la fel de importante ca cele din lumea reală. Brandurile trebuie să înțeleagă că autenticitatea nu înseamnă doar sinceritate, ci participare reală în conversațiile culturale. Memele și tendințele nu trebuie exploatate, ci înțelese ca limbaje prin care comunitățile comunică.

Brandurile care reușesc sunt cele care nu doar observă cultura, ci fac parte din ea și contribuie la dezvoltarea ei.

Ozana Mazilu (Playtech): Flight Story colaborează cu branduri cu ADN digital. Care este cea mai mare greșeală pe care o fac companiile tradiționale când încearcă o transformare digitală?

Oliver Yonchev: Prin intermediul platformei cocreatd, am lansat anul acesta nouă companii noi, fiecare cu o misiune orientată spre inovație și folosirea tehnologiei. Din această experiență, am observat două greșeli majore pe care le fac companiile tradiționale.

Prima este lipsa unei culturi a experimentului. O companie care vrea să inoveze trebuie să accepte testarea, eșecul și învățarea continuă. Organizațiile tradiționale eșuează adesea pentru că angajații nu sunt încurajați sau recompensați pentru experimentare și asumarea riscurilor. Fără un climat psihologic sigur în jurul eșecului, inovația devine imposibilă.

A doua greșeală este tendința de a apela direct la tehnologie ca soluție universală. Majoritatea problemelor organizaționale pot fi rezolvate analizând procesele, sistemele și oamenii. Tehnologia este un accelerator, dar nu un substitut. Multe companii implementează soluții costisitoare fără a corecta mai întâi disfuncțiile structurale sau culturale pe care nicio aplicație nu le poate rezolva.

Ozana Mazilu (Playtech): Crezi că storytellingul clasic mai are un rol în era algoritmilor și automatizării? Cum poate un brand să construiască o narațiune autentică atunci când deciziile de comunicare sunt ghidate de date?

Oliver Yonchev: Povestirea a avut întotdeauna și va continua să aibă un rol esențial, însă mediile și contextul în care poveștile sunt consumate s-au schimbat radical. De exemplu, o poveste spusă pe YouTube este percepută diferit de una transmisă pe Instagram Reels — pentru că publicul, momentul zilei și atenția acordată sunt complet diferite.

Așadar, contextul devine la fel de important ca povestea însăși. Scopul rămâne același: poveștile bune conectează, provoacă emoții și pot influența acțiuni. Iar atunci când o poveste emoționează, ea devine memorabilă.

Datele nu înlocuiesc creativitatea — o potențează. Ele ne ajută să înțelegem unde, când și cum poveștile noastre pot avea cel mai mare impact.

Ozana Mazilu (Playtech): Dacă ar fi să alegi o tendință emergentă care va defini marketingul în următorii cinci ani, care ar fi aceasta și de ce?

Oliver Yonchev: În următorii cinci ani, 90% din conținutul de pe internet va porni de la un „prompt” — de la texte, imagini, clipuri, până la software. Promptul reprezintă expresia ingeniozității umane și va deveni una dintre cele mai valoroase resurse pe care lumea încă nu o conștientizează.

A învăța cum să formulezi un prompt eficient, cum să înțelegi structura și logica generării de rezultate, este o abilitate fundamentală pe care toată lumea va trebui să o stăpânească.

Nu e vorba doar despre a scrie întrebări într-un chatbot precum ChatGPT, ci despre a ști cum să traduci intențiile umane în instrucțiuni executabile de mașină, cum să rafinezi rezultatele și să păstrezi viziunea creativă în timp ce folosești puterea calculatoarelor.

Specialiștii în marketing care vor stăpâni această abilitate vor putea crea la o viteză și scară fără precedent, păstrând în același timp calitatea și relevanța conținutului.

INTERVIU Radu Atanasiu – profesor și decan asociat Bucharest International School of Management (BISM), expert în decizii strategice și gândire critică

Radu Atanasiu

Ozana Mazilu (Playtech): Cum se schimbă procesul decizional al liderilor în momentul în care AI devine parte integrantă din analiza de business?

Radu Atanasiu: Orice lider capătă (a căpătat deja) o echipă de consultanți (marketing, strategie, HR, finanțe) care știu să analizeze situația, să o structureze, să ofere alternative și să recomande una dintre ele, cu tot cu plan de implementare. Plus un coach personal. All-in-one. Ca și în cazul consultanților umani, decizia rămâne, în schimb, la lider. Cu tot cu asumare, responsabilitate, implementare. Și AI nu știe să facă asta.

Ozana Mazilu (Playtech): Într-o organizație digitalizată, cât loc mai rămâne pentru intuiție atunci când datele par să „știe” totul?

Radu Atanasiu: Intuiția este un fel special de instinct care compară, pe negândite, situația de decizie cu alte zeci sau sute sau chiar mii de situații asemănătoare din trecut și alege, tot pe negândite, soluția potrivită. Intuiția este un mecanism de sortare a experienței și sunt tone de studii care arată că intuiția managerială este în multe ocazii (de exemplu, în decizii legate de oameni) mai bună decât un algoritm.

Ozana Mazilu (Playtech): Există riscul ca dependența de algoritmi să ducă la o formă de „lene strategică”? Cum pot liderii evita acest lucru?

Radu Atanasiu: Nu major. Și până acum, liderii companiilor mari aveau departamente cu specialiști care făceau analize și recomandări. Deciziile strategic importante sunt greu de luat, nu din cauză că nu avem destule date sau analize, ci pentru că riscurile sau trade-off-urile, cât de cuantificabile ar fi ele, nu se iau deloc ușor sau superficial.

Ozana Mazilu (Playtech): Ce abilități cognitive devin indispensabile pentru managerii care trebuie să ia decizii rapide în contexte dominate de tehnologie și incertitudine?

Radu Atanasiu: Empatia cognitivă: capacitatea de a înțelege perspectiva celuilalt – ale angajaților, partenerilor, clienților. AI poate fi un bun antrenor pentru asta.

Ozana Mazilu (Playtech): Dacă ar fi să recomandați o schimbare de mentalitate esențială pentru liderii români în era AI, care ar fi aceea?

Radu Atanasiu: Să renunțe (mai) ușor la ce a funcționat până ieri.

Notă redactor: Discuțiile cu speakerii de la IQ Digital Summit Pitești au confirmat ceea ce devine tot mai evident în mediul profesional: inteligența artificială nu este doar un instrument de optimizare, ci o forță care rescrie însăși arhitectura deciziilor — fie ele de marketing sau de leadership. Oliver Yonchev vorbește despre o eră a hiperpersonalizării, în care brandurile vor trebui să gândească și să creeze în timp real, în timp ce Radu Atanasiu subliniază că instinctul uman și empatia rămân componente esențiale ale deciziilor strategice.

Între analiza bazată pe date și intuiția formată din experiență, între prompturi și povești, viitorul digital va aparține celor care știu să îmbine rațiunea tehnologică cu inteligența emoțională.