INTERVIU EXCLUSIV despre viitorul dezvoltării software în epoca inteligenței artificiale, cu Alfonso Sandoval Rosas și Nacho Cougil

DevCon 2025 a adus la București, pe 5 și 6 noiembrie, unii dintre cei mai importanți specialiști internaționali în domeniul IT, inteligență artificială și dezvoltare software. Într-un peisaj tehnologic aflat într-o continuă transformare, conferința a oferit o privire complexă asupra modului în care AI redefinește software-ul, infrastructura și experiențele digitale. Scena Data, AI & ML a fost una dintre cele mai dinamice, reunind experți care au prezentat soluții concrete despre cum pot fi integrate automatizările inteligente, AI Agents și strategiile multi-cloud în mediile moderne de lucru.

În cadrul acestei ediții, Playtech a stat de vorbă cu Alfonso Sandoval Rosas, Developer Advocate la Cisco Systems, și Nacho Cougil, Principal Software Engineer și Java Champion la Dynatrace – doi dintre speakerii care au oferit o perspectivă valoroasă asupra viitorului dezvoltării software. Discuțiile au adus în prim-plan modul în care DevOps, NetDevOps și dezvoltarea ghidată de testare (TDD) se adaptează unei ere dominate de inteligență artificială, dar și ce competențe devin esențiale pentru următoarea generație de ingineri.

Alfonso Sandoval Rosas a vorbit despre modul în care automatizarea accelerează rețelele moderne și despre felul în care NetDevOps contribuie la reducerea decalajelor dintre dezvoltare și operațiuni. Pe de altă parte, Nacho Cougil a explicat de ce TDD rămâne o practică relevantă chiar și într-un context în care generarea de cod prin AI devine normă. Ambele interviuri subliniază aceeași idee centrală: tehnologia evoluează, însă principiile solide ale ingineriei software – testare, încredere, rigoare – rămân fundamentul inovației sustenabile.

Seria de interviuri realizate la DevCon 2025 surprinde un moment definitoriu pentru industria tech: trecerea de la simpla automatizare la înțelegerea profundă a proceselor care o fac posibilă. Într-o lume în care AI devine partenerul de lucru al dezvoltatorilor, mesajul celor doi experți este limpede – viitorul aparține echipelor care știu să combine viteza algoritmilor cu discernământul uman.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

INTERVIU Alfonso Sandoval Rosas – Developer Advocate Cisco Systems

DevOps reinventat: automatizarea care accelerează rețelele moderne

Alfonso Sandoval Rosas

Ozana Mazilu (Playtech): Cum definești DevOps în 2025 – este încă același concept ca acum cinci ani?

Alfonso Sandoval Rosas: Cred că, în esență, conceptul este cam același, dar instrumentele și aplicațiile s-au schimbat enorm! În opinia mea, DevOps rămâne o mentalitate care creează o punte între echipele de dezvoltare și cele de operațiuni din orice mediu IT. Diferența este că acest „decalaj” nu mai este la fel de mare și nici nu mai necesită o punte forțată, așa cum se întâmpla înainte.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum transformă NetDevOps modul în care companiile își proiectează infrastructura?

Alfonso Sandoval Rosas: Totul se reduce la încrederea în propriul cod. În prezent, instrumentele și platformele NetDevOps sunt mai robuste, mai fiabile, astfel că este mai ușor să le încredințezi implementări fără întreruperi, indiferent de tipul lor.

Ozana Mazilu (Playtech): În ce fel ajută automatizarea rețelelor echipele IT să devină mai agile?

Alfonso Sandoval Rosas: Automatizarea permite reducerea semnificativă a timpului investit în sarcini repetitive de rețelistică, care, de obicei, erau efectuate manual din consola CLI. În plus, este posibilă abstractizarea unor procese complexe de rețea, făcându-le fluide din perspectiva operațională. Rezultatul constă în economii de timp și costuri, integrare cu numeroase sisteme terțe, operațiuni mai inteligente, audituri mai eficiente și multe altele.

Ozana Mazilu (Playtech): Poți oferi un exemplu concret de transformare DevOps observat recent?

Alfonso Sandoval Rosas: Desigur! Am lucrat cu un client care își crea propriile scripturi de rețea pentru furnizarea serviciilor. Împreună am realizat un pipeline DevOps complet pentru testarea și implementarea acestor scripturi în mai multe medii (laboratoare virtuale, pre-producție) înainte de a le duce în producție. Totul a fost operat în spiritul corect al CICD. Rezultatele? O livrare mai rapidă, mai fiabilă și orientată către calitate a serviciilor de rețea, care le-a accelerat semnificativ operațiunile, mentenanța și procesele de audit.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum sunt integrate inteligența artificială și învățarea automată în practicile DevOps moderne

Alfonso Sandoval Rosas: Cred că, în prezent, ele se integrează în principal pe două niveluri. Primul constă în utilizarea modelelor lingvistice mari (LLM) pentru a alege etapele și traseele potrivite din pipeline-uri, în vederea obținerii unor rezultate specifice. Al doilea nivel presupune ca LLM-urile să analizeze rezultatele execuțiilor pipeline-urilor și să ofere feedback asupra a ceea ce s-a întâmplat. Acest proces poate fi sprijinit și de alte instrumente moderne bazate pe AI, precum MCP, pentru a aduna mai mult context și informații relevante.

Ozana Mazilu (Playtech): Care sunt cele mai frecvente capcane în care cad echipele care adoptă DevOps fără o strategie clară?

Alfonso Sandoval Rosas: Una dintre cele mai mari greșeli este proiectarea pipeline-ului din perspectiva cuiva care realizează sarcinile manual. O altă problemă este alegerea greșită a instrumentelor pentru fiecare etapă. De exemplu, lipsa unui mediu de lucru fiabil pentru noduri worker, a unui registru Docker sau a unui server de artefacte — doar câteva dintre situațiile posibile.

Ozana Mazilu (Playtech): Cât de importantă este cultura organizațională pentru succesul unei transformări DevOps?

Alfonso Sandoval Rosas: Totul se reduce la încrederea în instrumente și în sistemele construite cu ajutorul lor. O organizație preferă adesea să gestioneze manual infrastructura și configurațiile, decât să se bazeze pe un pipeline care s-ar putea să nu funcționeze perfect. Această încredere, însă, trebuie câștigată! Pipeline-urile trebuie să demonstreze că merită această încredere.

Ozana Mazilu (Playtech): Crezi că ideea de „continuous everything” este sustenabilă pe termen lung?

Alfonso Sandoval Rosas: Ar trebui și trebuie să fie sustenabilă, cu siguranță. Cu instrumentele și designul potrivit, oamenii pot — și ar trebui — să aibă încredere în acest ciclu continuu.

Ozana Mazilu (Playtech): Ce abilități ar trebui să dezvolte următoarea generație de ingineri DevOps?

Alfonso Sandoval Rosas: Bazele, precum Docker și Kubernetes, vor rămâne întotdeauna esențiale. De asemenea, este important să se stăpânească instrumente practice, ușor de experimentat, precum GitHub Actions sau GitLab Runners. Merită, de asemenea, urmărite și unele unelte moderne în vogă, precum n8n. Ah, și Linux, desigur — acela nu se demodează niciodată.

Ozana Mazilu (Playtech): Dacă ar fi să rezumi „noua eră a DevOps” într-o singură propoziție, care ar fi aceea?

Alfonso Sandoval Rosas: „Pipeline-urile încep, treptat, să prindă gustul inteligenței artificiale…”.

INTERVIU Nacho Cougil – Principal Software Engineer & Java Champion Dynatrace

De la Java clasic la dezvoltarea modernă: ce înseamnă TDD în 2025

Nacho Cougil

Ozana Mazilu (Playtech): Cât de relevant este TDD astăzi într-un ecosistem dominat de inteligență artificială și generare de cod?

Nacho Cougil: Foarte bună întrebare! Cred că această practică rămâne relevantă, deoarece inteligența artificială nu „cunoaște” practicile de dezvoltare – este doar un instrument care ne ajută să scriem cod mai rapid, nu să înțelegem dacă facem lucrurile corect sau dacă dezvoltăm ceea ce trebuie. Aici intervine TDD. Este o practică ce oferă beneficii din primul moment: un ciclu de feedback mai rapid (deci reacționăm mai prompt la probleme sau schimbări), mai puține erori, mai puțin cod scris (atât necesar, cât și inutil), precum și un mod mai clar de a consuma codul așa cum o vor face utilizatorii.

TDD a fost adesea criticat, dar pentru mine s-a dovedit o tehnică extrem de puternică, care îți oferă încredere și un proces clar, pas cu pas. Da, AI ne ajută să reducem timpul de scriere, dar adevărata provocare a inginerilor software nu a fost niciodată scrierea codului, ci întreținerea lui și asigurarea că modificările nu strică nimic. TDD oferă exact acest mecanism: începem cu testul, descriem ce vrem să construim și apoi construim. În acest sens, cred că TDD rămâne perfect valid chiar și într-o eră dominată de AI.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum evoluează relația dintre dezvoltatori și testare în epoca instrumentelor inteligente?

Nacho Cougil: Sincer, nu sunt sigur că nu facem un pas înapoi în ceea ce privește calitatea. Am văzut dezvoltatori, mai ales tineri, care se bazează excesiv pe AI pentru a le rezolva sarcinile zilnice, fără să pună la îndoială soluțiile generate, fără să analizeze designul componentelor sau implicațiile viitoare ale implementărilor. Este nevoie, totuși, de cunoștințe solide pentru a folosi eficient instrumentele AI și pentru a ști ce vrem să facem și cum. Trăim o perioadă incredibilă, cu unelte inimaginabile până de curând, dar capacitatea de a le folosi bine e esențială pentru a profita de potențialul lor. Nu trebuie uitat un lucru fundamental: software-ul trebuie să funcționeze. Și pentru asta, ce altceva putem folosi pentru verificare, dacă nu testarea?

Ozana Mazilu (Playtech): Poate AI să înlocuiască procesul creativ al TDD sau doar să-l accelereze?

Nacho Cougil: Cred că AI poate ajuta în procesul de livrare a codului, dar trebuie folosită cu grijă. Putem continua să urmăm principiile TDD definind mai întâi testele și abia apoi codul care le satisface. AI poate accelera procesul dacă știm să o ghidăm corect – prin reguli clare, modele de urmat, prompturi bine construite. Astfel, TDD ar putea evolua într-o practică „vitaminizată”, axată mai mult pe definirea cerințelor.

Totuși, nu cred că instrumentele AI actuale pot oferi implementări complexe. În viitor, vom putea genera mai mult decât prototipuri – poate chiar și teste automate – dar între asta și capacitatea de a „descoperi” ce vrem să construim într-un design simplu și sustenabil există încă un drum lung.

Ozana Mazilu (Playtech): Care sunt cele mai mari mituri despre productivitate în comunitatea Java?

Nacho Cougil: Acest lucru nu ține doar de comunitatea Java, ci de toți dezvoltatorii. Se crede adesea că, dacă scriem cod mai repede, progresăm mai rapid. Fals! În realitate, petrecem mai mult timp citind cod decât scriindu-l. Cel mai bun cod este cel pe care nu trebuie să-l scrii și, implicit, nici să-l menții. În epoca AI, ar trebui să ne întrebăm mai des dacă avem cu adevărat nevoie să scriem acel cod.

Am citit recent că scriem cod mai repede ca niciodată, dar traficul pe StackOverflow a scăzut drastic. Asta înseamnă că cerem mai puțin ajutor uman, presupunând că AI nu greșește. În realitate, generăm mai multe erori, vulnerabilități și probleme de securitate, deoarece modelele AI nu sunt deterministe și sunt antrenate pe baze de cod învechite.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum se traduce calitatea codului în performanța produsului?

Nacho Cougil: Depinde ce înseamnă „performanță a produsului”. Dacă ne referim la ideea că un cod mai bun duce automat la un produs mai bun, nu este mereu adevărat. Performanța nu înseamnă totul. Intervin și alți factori: poziționarea companiei, efortul de marketing, modul de prezentare a funcționalităților. Totuși, cred că un produs construit cu un nivel ridicat de calitate se remarcă: funcționează fluid, răspunde corect și echipa din spate poate contribui activ la decizii de produs mai bune. Inginerii buni influențează calitatea și direcția produsului – și așa ar trebui să fie.

Ozana Mazilu (Playtech): Ce înseamnă să fii un „dezvoltator complet” în 2025?

Nacho Cougil: Un dezvoltator complet are competențe variate. Desigur, trebuie să cunoască tehnologiile cu care lucrează – versiuni Java, biblioteci, frameworkuri –, dar și mediul în care codul ajunge: microservicii, containere, Kubernetes, procese de deploy și de configurare. Trebuie să știe cum reacționează sistemul la erori și cum se monitorizează.

Pe lângă instrumente, contează practicile: TDD, design simplu, refactorizare, CI/CD, update-uri frecvente. Acestea demonstrează că un inginer va putea asimila orice nouă tehnologie. Un dezvoltator complet știe să pună întrebările potrivite – cum scurtăm drumul până la producție, cum analizăm o excepție, cum monitorizăm un serviciu – și are o perspectivă de ansamblu asupra întregului sistem.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum pot echipele să redescopere valoarea testării automate fără să o vadă ca pe o povară?

Nacho Cougil: Mă mir că încă există această dezbatere în 2025. Gândește-te: acum aproape 60 de ani, misiunea Apollo 11 a ajuns pe Lună, iar software-ul folosit pentru ghidaj și control era testat riguros. De ce? Pentru a fi siguri că sistemul reacționează corect la orice situație neașteptată. Ce ne face să credem că software-ul de azi e diferit? Deși computerele au evoluat, principiul e același: input – procesare – output.

Nu pot concepe să construiesc software fără să verific dacă face ceea ce trebuie. Cei care refuză testarea, oare dorm liniștiți? Sau preferă apelurile de urgență la 3 dimineața pentru că o funcționalitate nu merge? Testarea nu e o povară, ci o plasă de siguranță.

Ozana Mazilu (Playtech): Ce tehnologii emergente vor modela ecosistemul Java în următorii ani?

Nacho Cougil: Fără îndoială, AI va fi motorul principal al schimbărilor, prin integrări mai ușoare cu agenți inteligenți, API-uri native Java și servicii MCP mai performante. În plus, JVM-ul evoluează constant, limbajul devine mai simplu, mai eficient și mai prietenos cu resursele.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum reușește Dynatrace să mențină echilibrul între inovație și stabilitate în procesul de dezvoltare?

Nacho Cougil: Din perspectiva mea de inginer principal, Dynatrace prioritizează stabilitatea, deoarece este o companie listată public și are angajamente clare față de clienți. Totuși, inovația nu este ignorată: folosim AI în majoritatea echipelor și produselor, mai ales în analiza volumelor mari de date. Se fac constant experimente, proof of concepts, evaluări și măsurători pentru a decide unde merită investit efortul.

Ozana Mazilu (Playtech): Ce sfat le-ai da tinerilor dezvoltatori Java care intră acum în industrie?

Nacho Cougil: Le-aș spune, înainte de toate, să nu-și piardă entuziasmul și curiozitatea. Lumea software-ului este într-o schimbare continuă. Important nu este să știi un limbaj, ci să știi să înveți, să te adaptezi și să colaborezi.

Să nu se concentreze doar pe tehnologii, ci pe fundamente: design simplu, refactorizare, TDD, programare în perechi, CI, lansări mici și frecvente. Să se apropie de oameni de la care pot învăța și să creeze produse care aduc valoare reală utilizatorilor. Iar în final, să-și dezvolte abilitățile de comunicare și colaborare. Software-ul nu este un efort individual, ci o muncă de echipă – iar empatia și colaborarea sunt la fel de importante ca orice linie de cod.

Notă redactor: Seria de interviuri cu Alfonso Sandoval Rosas și Nacho Cougil evidențiază o realitate comună pentru întreaga industrie tech: ritmul accelerat al schimbării nu anulează principiile solide ale dezvoltării software, ci le confirmă relevanța. Într-o perioadă în care automatizarea, DevOps și inteligența artificială redefinesc fluxurile de lucru, devine tot mai clar că adevărata valoare a tehnologiei nu stă doar în cod, ci în mentalitatea din spatele lui.

Atât Sandoval, cât și Cougil subliniază importanța echilibrului între viteză și rigoare. Fie că vorbim despre pipeline-uri inteligente care câștigă încrederea echipelor sau despre testare automată privită ca un aliat, nu o povară, ideea comună este aceea a responsabilității față de calitate. Automatizarea și AI nu înlocuiesc discernământul uman, ci îl potențează, atunci când sunt folosite cu înțelegere și strategie.

În 2025, DevOps și TDD rămân mai mult decât simple metodologii – sunt reflexii ale unei culturi profesionale care pune accent pe învățare continuă, colaborare și încredere în procese. Dincolo de instrumente, frameworkuri sau versiuni, mesajul ambilor experți e limpede: inovația sustenabilă se construiește pe practici solide, pe testare și pe oameni care nu încetează să se întrebe „de ce” și „cum putem face mai bine”.