Intervievatorii tehnici, poate a venit momentul să nu mai fim speriați de AI? [P]

Aveți toate motivele să le permiteți candidaților să folosească instrumente de AI în interviurile tehnice – și poate chiar să renunțați complet la testele de tip take-home. Un manager de recrutare explică cum arată un interviu atunci când nu se teme de tehnologie (și oferă câteva sfaturi și pentru candidați).

De Eran Levi, VP R&D

Să recunoaștem: fie că ne place sau nu, instrumentele de AI schimbă fundamental modul în care se desfășoară testele tehnice. Dar cum putem evalua cunoștințele, înțelegerea și abilitățile în acest fel? Acestea sunt întrebările fierbinți din industria high-tech acum, într-un moment în care procesele de selecție și angajare trec prin transformări majore. Cum arată un interviu tehnic în era AI și ce înseamnă acest lucru pentru testele de tip take-home?

La o extremă, unele companii interzic complet folosirea AI. Candidaților li se cere să proiecteze sisteme, să rezolve probleme de tip LeetCode sau să scrie cod, uneori fără IDE și izolați. În opinia mea, asta e o greșeală – pentru că în lumea reală aceste instrumente sunt la dispoziția noastră. Pentru a progresa și a reuși, familiaritatea cu ele și abilitatea de a le folosi eficient au devenit deja competențe esențiale. Mai mult decât atât: AI chiar împinge factorul uman către rezolvarea unor probleme de complexitate mai mare – iar acest potențial ar trebui testat chiar la intrarea într-un rol. Dacă închidem ochii la aceste platforme doar pentru a „testa autentic” candidații, ne mințim singuri. Totodată, este clar că nici cealaltă extremă – testarea candidaților cu aceleași exerciții vechi în timp ce toate aceste instrumente sunt disponibile – nu își atinge scopul.

Deci, care e abordarea corectă? Înainte să explic cum îi intervievez pe candidații din departamentul meu, câteva cuvinte despre testele de tip take-home. Acestea erau odată standardul de aur al selecției. Astăzi sunt un subiect serios de dezbatere în industrie. Personal – și știu că mulți nu vor fi de acord – cred că această practică se apropie de final din două motive principale:

1. Factorul AI – trebuie să vedem candidații în timp real. Vreau să văd cum gândește cineva, ce întrebări pune, ce pași urmează și cum reacționează când ceva nu se potrivește. Asta spune mult mai mult decât o „temă” finisată.
2. Factorul timp/efort – mai ales pentru roluri de senior. Testele de tip take-home cer de obicei mult mai mult decât timpul „oficial” alocat (cine n-a tras o noapte albă pentru a termina unul?). La un anumit nivel de senioritate, pur și simplu nu mai sunt relevante. Dezvoltatorii experimentați, căutați pe piață – în special cei deja angajați – nu se vor grăbi (și adesea nici nu pot) să dedice atâta timp. Vor prefera să indice contul lor de GitHub. Dar totuși, dincolo de recomandări și realizări dovedite, trebuie să existe o metodă de testare.

O listă de verificare pentru intervievatorii care nu se tem de AI

Când vin candidați la un interviu tehnic cu mine, prefer o sesiune live, unde toate instrumentele sunt permise: internetul deschis, motoare de căutare, IDE-ul propriu și orice platformă de GenAI cunosc. Nicio restricție. Pot pune întrebări atunci când ceva nu e clar – de fapt, se așteaptă să facă asta – pentru că astfel vedem cum abordează problemele noi și cum reacționează la feedback. Dacă un candidat nu pune nicio întrebare, pentru mine e un semnal de alarmă.

O sesiune reușită, după părerea mea, ar trebui să includă cel puțin doi intervievatori, pentru diversitate de opinii și o discuție ulterioară. Ecranul candidatului este partajat în timp real, iar noi nu doar observăm, ci și întrebăm și provocăm. Modul în care gestionează feedbackul face parte din evaluare: poate explica de ce a ales o anumită soluție? Știe să accepte criticile? S-a pregătit (sau are soluții) pentru aspecte precum scalare masivă, tipuri diferite de utilizatori, logare și recuperare, compatibilitate API în cazul unor schimbări?

Lista mea de bază pentru un interviu tehnic include:

1. Design de sistem & gestionarea încărcării

• Microservicii – delimitarea serviciilor, comunicare, responsabilitatea datelor
• Concurență & thread-uri – explicarea situațiilor multi-proces, evitarea capcanelor
• Gestionarea erorilor
• Performanța la încărcare maximă

2. Fundamente de infrastructură

• Kubernetes
• Cloud
• CI/CD

3. Comunicare asincronă & API-uri

• Cozi, Pub/Sub
• Comunicare API și servicii
• Evoluția API-urilor în timp

4. Operațiuni & securitate

• Observabilitate
• Autentificare/Autorizare
• Limitare de rată (Rate limiting)

Exemple de întrebări/situații:

1. Ce se întâmplă dacă serviciul primește un trafic de 10x mai mare? Cum ai gestiona asta?
2. API-ul tău returnează 503 sau 429 – cum răspunzi?
3. Cum ai evolua un API păstrând compatibilitatea cu clienții existenți?
4. Cum ai implementa o limitare globală de rată pentru acest endpoint?

Dilema AI: transformarea unei provocări într-o oportunitate

Partea interesantă e că testele noastre nu urmăresc abilități generice sau ghicitori („puzzle-uri Google” cu trenuri de metrou și baloane cu heliu, sau „explică cum funcționează WhatsApp”). Ele pornesc din provocările reale de la Cognyte – componente dezvoltate, analize de date sau detectarea tiparelor și anomaliilor în fișiere video pentru informații de intelligence.

De exemplu, candidații pot fi rugați să ia o mică parte din pipeline-ul nostru și să proiecteze o arhitectură pentru ea. Pentru un element, vrem și o implementare în timp real, în limbajul ales de candidat.

Alegând conținut real, testul devine mai puțin teoretic și vag și mai mult o experiență: candidații văd cu ce ne ocupăm, se conectează la asta și – dacă sunt buni – se entuziasmează. În același timp, noi ca intervievatori vedem modul lor de gândire, felul în care folosesc instrumentele, profunzimea înțelegerii problemelor și capacitatea de auto-învățare. Această abordare transformă dilema AI dintr-o problemă într-o oportunitate. Poți învăța multe chiar și din felul în care formulează prompturile. Țineți minte testele de geometrie din liceu, când profesorul aprecia mai mult metoda decât rezultatul final? E cam la fel.

Metoda aceasta funcționează pentru candidați de toate nivelurile, de la juniori la seniori. Desigur, cu cât nivelul de senioritate e mai mare, cu atât provocările sunt mai complexe și perspectiva așteptată e mai largă. Dar chiar și atunci, ne asigurăm că sesiunea nu depășește 90 de minute. Dacă i-am provocat corect, e mai mult decât suficient pentru a ne da seama cu cine avem de-a face.

Un cuvânt pentru candidați:

Pentru a vă pregăti pentru un astfel de interviu tehnic, nu trebuie să citiți zeci de cărți sau să rezolvați sute de probleme. Exercițiul nu vă va „fura” două săptămâni din viață. Dar trebuie să cunoașteți materialul: să știți instrumentele, să stăpâniți platformele AI și să le folosiți eficient, să demonstrați înțelegere, să explicați alegerile și gândirea voastră, să întrebați când e nevoie și să știți să primiți feedback. Succes!

Autorul este VP R&D la Cognyte