Inteligența artificială și energia regenerabilă vor transforma viitorul energetic al lumii. Avertismentul experților AIE despre ce urmează

Tranziția energetică nu mai este un concept teoretic, discutat la conferințe și uitat după prezentări. În raportul „World Energy Outlook 2025”, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) vorbește despre o schimbare de paradigmă care se întâmplă acum, în timp ce citești. Electricitatea devine coloana vertebrală a economiei globale, energia regenerabilă câștigă teren accelerat, iar inteligența artificială adaugă un nou strat de presiune și complexitate peste un sistem energetic deja tensionat.

Oficial, electricitatea reprezintă încă doar aproximativ 20% din consumul total de energie al lumii, dar alimentează peste 40% din economia globală. În paralel, cererea de curent crește mai repede decât orice alt tip de energie, pe măsură ce transportul, încălzirea, industria și, mai nou, AI-ul migrează spre soluții electrificate. AIE vorbește direct despre intrarea în „epoca electricității”, iar acel moment nu mai este „viitorul”, ci prezentul.

În ecuație mai apare un jucător care schimbă regulile jocului: centrele de date și inteligența artificială generativă. Investițiile globale în data centere ar urma să ajungă la 580 de miliarde de dolari în 2025, mai mult decât banii cheltuiți pe aprovizionarea cu petrol. Ai servere care „mănâncă” energie non-stop, ai mașini electrice, pompe de căldură, fabrici automatizate și rețele de transport care trec pe electric. Toate trag de aceeași priză globală.

Cum schimbă energia regenerabilă harta puterii la nivel global

AIE construiește trei scenarii de evoluție, dar în toate există un numitor comun: energia regenerabilă și electrificarea devin dominante. Solarul rămâne vedeta, cu cele mai mari rate de creștere, urmat îndeaproape de eolian, în timp ce nuclearul revine în prim-plan după două decenii de stagnare. Până în 2035, capacitatea nucleară globală ar urma să crească cel puțin cu o treime, prin proiecte mari și reactoare modulare de generație nouă.

Greutatea energetică se mută tot mai mult spre țările cu potențial mare de solar și eolian. AIE estimează că 80% din creșterea consumului global de energie până în 2035 va veni din state cu resurse excelente de soare, în special India și țările din Asia de Sud-Est. China nu mai este singurul pol de creștere, iar asta schimbă fluxuri comerciale, rute de aprovizionare și influență geopolitică.

Problema este că investițiile în rețele nu țin pasul. Din 2015 până azi, banii turnați în capacități noi de producție (ferme solare, parcuri eoliene, centrale) au crescut cu aproape 70%, dar cheltuielile pentru linii de transport și distribuție au avansat cu mai puțin de jumătate din acest ritm. Ai tot mai multe surse care pompează energie în sistem, dar „autostrăzile” prin care circulă curentul rămân subdimensionate.

Pe termen scurt, asta înseamnă congestii, pierderi mai mari și riscuri crescute de întreruperi. În 2023, peste 200 de milioane de gospodării au fost afectate de incidente în infrastructura energetică, iar aproximativ 85% dintre probleme au avut legătură cu liniile de transport și distribuție. Fără modernizare agresivă de rețele, chiar și cel mai ambițios plan de regenerabile rămâne blocat în stâlpi și cabluri învechite.

În paralel, accesul la energie rămâne o rană deschisă. Aproximativ 730 de milioane de oameni trăiesc încă fără electricitate, iar aproape 2 miliarde depind de metode de gătit poluante. Paradoxul este dur: o parte a lumii își pune problema cum să alimenteze cu energie modele AI și flote de mașini electrice, în timp ce alta nu are bec în casă sau aragaz curat.

Inteligența artificială, centrele de date și noile riscuri de securitate energetică

AI-ul nu vine doar cu promisiunea optimizării consumului, ci și cu o foame serioasă de energie. Centrele de date care susțin modele mari de limbaj, streaming video 4K, cloud gaming sau procesare de imagini medicale funcționează 24/7. Fiecare nou val de adopție AI înseamnă mai mulți kilowați trași din rețea, iar AIE avertizează că presiunea aceasta se simte deja în multe regiuni.

Cererea suplimentară nu este singura problemă. În spate ai lanțuri de aprovizionare pentru minerale critice: litiu, nichel, cobalt, cupru, pământuri rare. Acestea sunt vitale pentru baterii, turbine eoliene, panouri solare, dar și pentru servere, echipamente de rețea și infrastructura AI. AIE atrage atenția că „fracturile” de securitate energetică nu mai sunt doar despre petrol și gaze, ci și despre cine controlează aceste materii prime și lanțurile de procesare.

Pe lângă riscurile fizice apar și cele digitale. Un sistem energetic tot mai electrificat, interconectat și dependent de software devine țintă pentru atacuri cibernetice. Dacă rețelele, centralele sau chiar stațiile de încărcare pentru mașini electrice sunt compromise, consecințele nu mai sunt doar economice, ci și de securitate națională. AIE insistă că reziliența înseamnă acum și backup-uri digitale, nu doar transformatoare de rezervă.

Schimbările climatice complică suplimentar imaginea. Episoade de caniculă extremă cresc masiv consumul de climatizare, în timp ce seceta reduce producția hidro, iar furtunile distrug linii aeriene. În 2023, multe dintre întreruperile majore de electricitate au avut un factor meteo în spate. Dacă nu se investește în infrastructură mai rezistentă și în capacități de stocare, episoadele de „blackout” local sau regional pot deveni mai frecvente.

În acest context, AI-ul este și parte din problemă, și parte din soluție. Algoritmii pot ajuta la forecast de consum, optimizare în timp real a rețelelor și integrarea mai inteligentă a energiei regenerabile. În același timp însă, centrele de date generează vârfuri de consum care, dacă nu sunt gestionate corect, pun presiune pe exact acele rețele pe care ar trebui să le eficientizeze.

Ce înseamnă pentru România și pentru tine ca utilizator de energie

Pentru tine, toată povestea AIE nu se traduce doar în grafice și prognoze, ci în facturi, întreruperi de curent și investiții pe care le vei vedea în următorul deceniu. România stă bine pe hârtie la potențial de regenerabile: avem soare suficient pentru fotovoltaice, vânt pentru eoliene și încă resurse hidro. Pe teren, problema este similară cu restul Europei: rețelele sunt vechi, interconexiunile limitate, iar procedurile birocratice frânează ritmul instalărilor noi.

Dacă vrei să profiți de tranziția asta, ai câteva direcții clare: poți deveni prosumator cu panouri fotovoltaice, poți investi în eficiență energetică la nivel de locuință (izolație, echipamente eficiente, pompe de căldură) și poți urmări atent cum evoluează tarifele dinamice, care te lasă să încarci mașina electrică sau să rulezi consumatori mari în orele ieftine. În esență, vei avea tot mai multe instrumente ca să îți controlezi direct consumul, dar va trebui să fii și mai atent la modul în care îl gestionezi.

În același timp, dependența de minerale critice și hardware produs în alte regiuni poate însemna întârzieri, scumpiri și presiuni pe lanțurile de aprovizionare. Când AIE vorbește despre energie ca „temă centrală de securitate”, nu este doar despre state, ci și despre tine: cât de pregătit ești dacă urmează o perioadă cu prețuri instabile sau restricții temporare de consum.

Mesajul de fond al experților este destul de clar: tranziția energetică se întâmplă mai repede decât se anticipa, iar mixul de regenerabile, nuclear, AI și electrificare va defini economia următoarelor decenii. Dacă guvernele nu accelerează investițiile în rețele, stocare și reziliență, vei simți tranziția mai mult sub forma problemelor decât a beneficiilor. Dacă în schimb aceste investiții sunt făcute la timp, poți ajunge într-un scenariu în care energie mai curată, mai ieftină și mai sigură este efectiv baza modului în care trăiești și lucrezi.