Inteligența artificială preia controlul în depozite: automatizarea devine regulă, nu excepție

Depozitele care stau în centrul lanțurilor globale de aprovizionare se transformă rapid din spații „de forță” în operațiuni inteligente, ghidate de date. Dacă până nu demult AI-ul era testat în proiecte pilot, acum începe să fie o piesă structurală în modul în care se mișcă marfa: de la preluarea comenzilor și gestionarea stocurilor, până la întreținerea echipamentelor și monitorizarea siguranței.

Un studiu realizat pe baza răspunsurilor a peste 2.000 de profesioniști din depozitare și supply chain, din 21 de țări, indică o schimbare de etapă: aproape 60% dintre depozite au inteligența artificială profund integrată în procese, iar peste 90% folosesc cel puțin o formă de AI sau automatizare avansată. În multe puncte, intervenția umană nu dispare, dar se mută din „executare” spre supraveghere, coordonare și decizie.

Schimbarea se vede cel mai clar în companiile mari, cu rețele logistice complexe și operațiuni în mai multe locații. Acolo, maturitatea tehnologică urcă mai repede: automatizarea nu mai e un „upgrade”, ci fundația pe care se construiește productivitatea. AI-ul ajunge integrat în activități zilnice care, în trecut, depindeau de experiența operatorilor și de reguli fixe: rutarea sarcinilor, prioritizarea comenzilor, organizarea spațiului, detectarea blocajelor.

Concret, inteligența artificială este folosită pentru preluarea și optimizarea comenzilor (picking), predicția cererii și optimizarea stocurilor, întreținerea predictivă a echipamentelor, planificarea forței de muncă și supravegherea siguranței. Asta înseamnă că multe decizii sunt luate automat, în timp real, pe baza fluxurilor de date din depozit: scanări, senzori, istorice de comenzi, timpi de execuție, zone aglomerate și riscuri operaționale.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

În paralel, crește diferența dintre „depozit clasic” și „depozit orchestră”: nu mai contează doar câți oameni ai și cât de repede se mișcă, ci cât de bine se sincronizează totul. Iar aici AI-ul are un avantaj major: vede tipare în volume uriașe de date și poate ajusta micro-decizii la fiecare minut, fără oboseală și fără inerția specifică proceselor manuale.

Investițiile se întorc mai repede, iar bugetele pentru AI cresc agresiv

Unul dintre motivele pentru care adoptarea accelerează este randamentul: studiul indică o recuperare a investiției, de obicei, în doi până la trei ani. Pentru o industrie în care marjele sunt atent urmărite, un astfel de orizont e suficient de scurt încât să justifice extinderea rapidă, mai ales când cererea fluctuează puternic în perioade precum Black Friday sau sărbătorile.

Majoritatea companiilor alocă între 11% și 30% din bugetele dedicate tehnologiei de depozitare pentru inițiative de AI și învățare automată. Câștigurile vin din zone ușor de cuantificat: creșterea capacității de procesare, acuratețe mai bună a stocurilor, productivitate mai mare și reducerea erorilor. Pe scurt, nu e vorba doar de „viteză”, ci de mai puține retururi generate de greșeli, mai puține opriri neplanificate ale utilajelor și mai puțin timp pierdut în replanificări.

E important și ce se întâmplă în culise: companiile trec de la „experimentăm cu AI” la „construim capabilități pe termen lung”. Asta înseamnă standardizare, integrare în sistemele existente (WMS, ERP, platforme de automatizare), guvernanță a datelor și proceduri clare pentru ce se întâmplă când algoritmul întâlnește o excepție. Iar în momentul în care AI-ul intră în nervura proceselor, revenirea la metode vechi devine tot mai dificilă, fiindcă scade competitivitatea.

Dacă urmărești domeniul logistic, semnalul e limpede: AI-ul nu mai e o „tehnologie opțională”, ci o condiție de scalare. Iar cine amână prea mult riscă să fie prins între costuri crescute, lipsă de personal și presiunea clienților pentru livrări mai rapide și mai predictibile.

Automatizarea nu „golește” depozitele: apar joburi noi și se schimbă munca de zi cu zi

O temere constantă în jurul automatizării este că va înlocui oamenii. Concluziile studiului merg în direcția opusă: adoptarea AI este asociată cu productivitate mai mare și chiar cu satisfacție profesională îmbunătățită. Peste trei sferturi dintre respondenți raportează rezultate pozitive pentru forța de muncă după implementarea AI, iar peste jumătate spun că echipele din depozite s-au extins.

Explicația ține de felul în care se redistribuie munca. Când AI-ul și automatizarea preiau sarcinile repetitive și obositoare, oamenii ajung să se ocupe mai mult de excepții, verificări, coordonare și îmbunătățiri. În plus, apar roluri noi, mai specializate: inginerie AI, automatizare, știința datelor, optimizare de procese, mentenanță avansată, integrare software pentru sisteme robotizate. Practic, depozitul se apropie tot mai mult de un mediu industrial-digital, nu de o hală în care contează doar forța fizică.

Privind înainte, aproape toate companiile chestionate spun că vor extinde implementările de inteligență artificială în următorii doi până la trei ani. Aproximativ 87% se așteaptă să crească bugetele pentru AI, iar 92% lansează sau plănuiesc inițiative noi. Următoarea etapă se va concentra pe tehnologii de luare a deciziilor, cu un accent puternic pe inteligența artificială generativă: documentație automatizată, proiectarea amenajării depozitelor, optimizarea proceselor și chiar dezvoltare de software pentru sistemele de automatizare.

Miza finală este trecerea de la „predicție” la „decizie”: nu doar să anticipezi ce se întâmplă, ci să ajustezi automat, în timp real, fluxurile din depozit. Dacă tendința se confirmă, impactul major va fi o logistică mai fluidă, mai rapidă și mai rezilientă, în care automatizarea inteligentă devine pilonul de performanță, iar intervenția umană se concentrează tot mai mult pe control, strategie și îmbunătățire continuă.