Întâmplare norocoasă: Un bărbat a găsit 20.000 de monede de argint medievale lângă casa de vacanță
Un bărbat din Suedia a făcut o descoperire extraordinară în timp ce căuta râme pentru pescuit. În apropierea casei sale de vară, acesta a dat peste un vas de cupru corodat care ascundea în interior aproximativ 13 kilograme de monede și bijuterii din Evul Mediu.
Potrivit autorităților din comitatul Stockholm, comoara include până la 20.000 de monede de argint, inele, pandantive și alte piese prețioase, datând în mare parte din secolul al XII-lea, scrie Popular Science.
Descoperirea a fost anunțată la începutul lunii noiembrie 2025, iar experții spun că este una dintre cele mai mari tezaure de argint medievale găsite vreodată în Suedia.
Sofia Andersson, specialistă în patrimoniu și membră a Consiliului Administrativ al Comitatului Stockholm, a declarat că importanța arheologică a descoperirii este uriașă, mai ales datorită numărului impresionant de monede bine conservate.
Monedele poartă chipul regelui Knut Eriksson
Analizele preliminare au arătat că majoritatea monedelor din comoară poartă inscripția latină „KANATUS”, care se referă la regele Knut Eriksson, unul dintre suveranii de seamă ai Suediei medievale.
Eriksson, născut cel târziu în anii 1140, a domnit între 1172 și 1195, într-o perioadă în care instituțiile regale și bisericești își consolidau influența.
El a fost primul monarh suedez din ultimii aproape 80 de ani care a murit de moarte naturală, într-o epocă marcată de conflicte și epidemii.
În timpul domniei sale, Knut Eriksson a reintrodus baterea de monedă regală, suspendată de predecesorii săi timp de două decenii.
Monedele sale, realizate din argint, au devenit un simbol al autorității regale și al dezvoltării unui sistem administrativ bazat pe scris, o inovație majoră pentru Suedia acelei perioade.
Monede episcopale și semne ale influenței clerului
Pe lângă monedele regale, vasul descoperit conținea și așa-numitele „monede episcopale”, mai rare, care erau emise de clerul european în perioada medievală.
Acestea erau decorate cu imaginea unui episcop ținând în mână un toiag ceremonial, cunoscut sub numele de cârjă, iar pe revers apărea adesea o biserică stilizată.
Potrivit cercetătorilor, prezența acestor monede indică relații complexe între puterea ecleziastică și cea regală, într-o vreme când Biserica deținea o influență considerabilă în nordul Europei. Analizele de laborator continuă pentru a determina originea exactă a fiecărei piese și condițiile în care comoara a fost îngropată.
Conform legislației suedeze, descoperitorul are dreptul la o recompensă financiară pentru tezaurele de argint considerate „descoperiri antice”.
Deși autoritățile nu au dezvăluit identitatea pescarului, experții glumesc că bărbatul va avea de acum suficienți bani pentru a-și cumpăra viermi de momeală pentru tot restul vieții.