Insula care se mișcă și schimbă granița dintre două țări, războiul tăcut din America de Sud

În multe locuri din lume frontierele se decid la masa tratativelor și în documente vechi, însă în Amazon hotarul se mișcă odată cu apa. Santa Rosa, o insulă care își schimbă conturul după capriciile fluviului, a ajuns să mute pas cu pas limita dintre Peru și Columbia. Aici miza nu se joacă cu armate, ci cu nivelul apei, cu bancurile de nisip și cu răbdarea oamenilor care trăiesc între trei țări, într-un război tăcut în care geografia schimbă regulile în fiecare sezon.

În inima Bazinului Amazonului, la confluența frontierelor Peru, Columbiei și Braziliei, Santa Rosa — o insulă efemeră născută din sedimentele fluviului — a devenit scena unei dispute de frontieră cu mize diplomatice neașteptate. Așezarea adăpostește astăzi circa 3.000 de oameni, deși momentul apariției insulei rămâne neclar. Primele stabiliri oficiale datează din anii ’70, iar de atunci viața comunității s-a adaptat ritmului capricios al Amazonului, potrivit CNN.

O insulă în mișcare, o frontieră în dilema fluviului

Santa Rosa nu a fost niciodată un sol „fix”. Canalul principal al Amazonului erodează și depune necontenit sedimente — aproximativ 1,2 miliarde de tone pe an din Anzi către Atlantic — remodelând malurile și insulele. În lunile cu ape mari, fluviul se revarsă peste lunca inundabilă și lasă anual până la 30 de centimetri de sol proaspăt. Așa apar și dispar bancuri de nisip, iar conturul insulei se redesenează constant.

Această geografie mercurială complică traiul zilnic. Familiile merg pe jos peste bancuri în sezonul secetos, apoi vâslesc cu canoele pe străzile inundate când vin ploile. În ultimii ani, pe fondul secetelor și al ciclurilor imprevizibile de viituri, tiparele cunoscute s-au schimbat. Serviciul Geologic al Braziliei a consemnat minime istorice ale nivelului apelor în 2023 și 2024, iar efectele se simt în comunitățile riverane: prețuri mai mari la alimente, călătorii îngreunate, relocări temporare către ape navigabile.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Pentru locuitori, incertitudinea a devenit normă. „Suntem obișnuiți cu urcușurile și coborâșurile”, spune Gladys Hari Leiva, proprietară de hotel stabilită pe insulă de 21 de ani. „Dar acum nu mai știi niciodată. Inundațiile vin în momente ciudate, iar căldura e tot mai puternică.” Ecologiști precum Paulo Olivas avertizează că alternanța secete–viitură poate accelera eroziunea în unele zone și construi teren în altele, ceea ce face viitorul locuri ca Santa Rosa „fundamental incert”.

Pe malurile insulei Santa Rosa, granița de pe Amazon este disputată de Peru și Columbia. (Foto: Getty Images/CNN)

Istoria unui hotar desenat de apă

Fragilitatea insulei n-a oprit disputa. Dimpotrivă, dinamica țărmului a agravat-o. Rădăcinile conflictului coboară în prima jumătate a secolului XX, când Peru și Columbia au fixat granițele din Amazon. Tratatul Salomón–Lozano din 1922 a redesenat teritorii andine și i-a conferit Columbiei orașul Leticia — peste râu de Santa Rosa — și acces crucial la Amazon. Ulterior, Protocolul de la Rio de Janeiro (1934) a stabilit frontiera de-a lungul celui mai adânc canal navigabil al fluviului, o linie gândită drept „naturală” și „permanentă”. Numai că râul nu a fost niciodată static.

Pe măsură ce albia s-a mutat și a născut insule noi, configurația frontierei s-a complicat. „Insula poate apărea, dispărea, crește, scădea”, explică German Vargas-Cuervo, specialist în geologie și geomorfologie la Universitatea Națională din Columbia. „Râul se mișcă, deci tot ce e înăuntrul lui e dinamic.” În această logică, Santa Rosa a ajuns motiv de revendicări paralele.

Revendicări paralele: identități fluide, suveranități în competiție

Peru susține că Santa Rosa este peruană: locuitorii se declară în majoritate astfel, insula e administrată de autorități peruane, iar în 2025 a fost declarată district pentru a „consolida suveranitatea” și a extinde accesul la servicii publice. De asemenea, Lima afirmă că Santa Rosa a făcut cândva parte din insula Chinería, teritoriu atribuit Perului prin tratatul din 1922. În august, președinta de atunci, Dina Boluarte, a vizitat insula și a spus că „suveranitatea Perului nu e în discuție; districtul Santa Rosa de Loreto este și va rămâne peruan”, notează AP News.

Columbia contestă: susține că Santa Rosa nu exista la momentul tratatului și, prin urmare, nu poate fi revendicată în baza acestuia. Mai mult, autoritățile de la Bogotá argumentează că linia de frontieră — „cel mai adânc canal navigabil” — s-a mutat, plasând insula de partea columbiană. Președintele Gustavo Petro a criticat public, pe X, ceea ce a numit „apropierea” insulei de către Peru.

Insula din Amazon care a aprins disputa de frontieră dintre Columbia și Peru.

Viața de zi cu zi pe o frontieră care alunecă

Deși mică, insula poartă o greutate simbolică și practică: e un nod la tripla graniță dintre Peru, Columbia și Brazilia, punct de tranzit pe axa comercială a Amazonului. În ultimii ani, Santa Rosa și-a câștigat o modestă reputație gastronomică și turistică, atrăgând vizitatori în restaurantele de pe malul apei. Gladys Hari Leiva, originară din Yauyos (Peru), s-a mutat aici pentru oportunități în turism și descrie un loc în care „schimbăm zilnic culturi, monede și meserii” și unde agitația disputelor pare mai îndepărtată decât puterea râului.

Infrastructura rămâne însă precară: electricitatea 24/7 a apărut abia recent, instalațiile de canalizare lipsesc în mare parte, iar apa curentă este înlocuită de fântâni. Asistența medicală e fragilă, cu sprijin guvernamental limitat. În piețe circulă monede diferite, pe străzi se aud mai multe limbi, iar identitățile sunt multiple — mulți locuitori poartă simultan documente peruane, columbiene și braziliene. „Totul e liniștit aici”, spune Leiva. „În fiecare zi schimbăm culturi, monede și slujbe.”

Între sedimente și suveranitate

Sub aparența de calm, râul își continuă lucrul, mutând fir cu fir nisipul care hrănește și, în același timp, amenință insula. Pentru localnici, provocarea e să-și croiască viețile în ritmul unui mediu în perpetuă schimbare. Pentru state, miza e păstrarea suveranității pe un hotar desenat de natură, nu de linii fixe pe hartă. Iar pentru Santa Rosa, viitorul rămâne la fel de nesigur ca traiectoria fluviului care a creat-o: o luptă tăcută între sediment și stat, între curent și frontieră.