Industria auto, acuzată că închide ochii: plumbul reciclat pentru baterii îmbolnăvește comunități întregi

Un nou raport cutremurător scoate la lumină o realitate ignorată de ani de zile: procesul de reciclare a plumbului folosit în bateriile auto, prezentat adesea drept o poveste de succes ecologic, ascunde un cost uman uriaș. Investigația realizată de New York Times arată că, în unele țări cu reglementări permisive, reciclarea are loc în condiții toxice, iar consecințele sunt devastatoare pentru muncitori și locuitorii din apropierea fabricilor. Industria auto globală, inclusiv mari constructori, beneficiază indirect de pe urma acestor practici.

O industrie care profită de lipsa reglementărilor

Cazul Ogijo, un oraș din Nigeria, devine simbolul acestei crize. Acolo, fabricile de reciclare a plumbului funcționează într-un mod care, conform investigației, pune serios în pericol sănătatea oamenilor. Muncitorii și locuitorii din zonă sunt expuși la niveluri extrem de ridicate de plumb, depășind chiar și de patru sau cinci ori limitele considerate deja toxice de către specialiști.

Testele realizate pe 70 de persoane care trăiesc sau lucrează în apropierea unei astfel de fabrici arată că șapte din zece aveau cantități periculoase de plumb în sânge. Toți au fost considerați otrăviți. Situația este și mai gravă în cazul copiilor: peste jumătate dintre ei au valori care pot duce la afectări ireversibile ale creierului, cu consecințe pe viață.

Mostrele de praf și sol prelevate din zonă au arătat concentrații de până la 186 de ori mai mari decât pragul considerat periculos la nivel internațional. Totul în timp ce peste 20.000 de oameni trăiesc la mai puțin de o milă de aceste fabrici. În mod alarmant, practicile toxice nu se limitează doar la Nigeria: investigația amintește cazuri similare în Togo, Tanzania și Ghana, unde plumbul topit sau pulberile rezultate din procesul de reciclare ajung pe terenuri agricole, spații de joacă sau chiar în curțile localnicilor.

Ultima Lună Nouă din 2025. Cum te afectează în funcţie de zodie, cine are parte numai de ghinion

Trei zodii puse la încercare înainte de un nou început: ce aduce săptămâna 15–21 decembrie 2025

Producția rezultată ajunge apoi în lanțurile de aprovizionare ale unor companii din industria auto și retaileri gigantici. Anul trecut, Statele Unite au importat suficient plumb din Nigeria pentru fabricarea a milioane de baterii. Într-un caz documentat, compania True Metals, considerată printre cei mai mari poluatori, a furnizat plumb pentru Ford, General Motors și Tesla. Lista producătorilor care au utilizat în trecut plumb provenit din aceste surse include BMW, Volvo și Volkswagen.

Costul uman ascuns în bateriile auto

Plumbul este o substanță extrem de toxică, iar efectele expunerii necontrolate sunt devastatoare: convulsii, accidente vasculare cerebrale, orbire, afectări intelectuale permanente și chiar moarte. Organizația Mondială a Sănătății afirmă clar: nu există un nivel sigur de plumb în organism.

Cu toate acestea, în unele state africane, reciclarea plumbului are loc în condiții improvizate, fără echipamente de protecție adecvate, filtre de aer sau sisteme de neutralizare a poluării. În timp ce fabricile europene de reciclare sunt descrise ca fiind aproape impecabile din punct de vedere al curățeniei și al controlului emisiilor, costurile pentru astfel de instalații sunt foarte ridicate. De aici și tentația unor companii de a externaliza reciclarea în țări unde normele sunt vagi, iar controalele sunt sporadice.

Lanțul de aprovizionare devine astfel atât de complicat, încât mulți producători auto susțin că nu cunosc exact proveniența plumbului folosit. Trading companies preiau materialele, fac audituri formale și transmit mai departe garanții care nu reflectă neapărat realitatea din teren. Industria auto se poate prezenta astfel ca fiind „verde”, în timp ce o parte a procesului rămâne ascunsă în spatele opacității sistemului global de reciclare.

Acest sistem fragmentat permite fiecărui actor implicat să spună că responsabilitatea aparține altcuiva: companiile de reciclare dau vina pe autoritățile locale, intermediarii pe lipsa de instrumente de verificare, iar producătorii auto pe complexitatea lanțului de aprovizionare.

Reacții timide și o lipsă gravă de asumare

În fața acuzațiilor, reacțiile industriei auto sunt prudente și insuficiente. Doar câțiva producători – precum BMW, Volkswagen și Subaru – au răspuns întrebărilor din partea jurnaliștilor. Cei dintâi au declarat că vor investiga situația, în timp ce Subaru a precizat că nu folosește plumb reciclat din Africa.

Reprezentanții industriei bateriilor insistă că majoritatea plumbului utilizat în SUA provine din reciclatori nord-americani, unde regulile sunt stricte. Dar chiar și așa, diferența rămasă – acel procent de plumb provenit din fabricile toxice din alte zone ale lumii – este suficient de mare pentru a alimenta o problemă umanitară de proporții.

Raportul subliniază și un contrast dureros cu incidentele de poluare din țări dezvoltate. În California, un scandal de poluare cu plumb a dus, în urmă cu un deceniu, la închiderea unei fabrici și demararea unui proces de curățare încă în desfășurare. Nivelurile găsite acolo: 95 părți per milion. În Ogijo, într-o școală, solul avea peste 1.900 părți per milion.

În final, investigația relevă o realitate pe care industria auto o evită de prea mult timp: reciclarea „verde” a bateriilor nu este cu adevărat ecologică atunci când costul este suportat de comunități vulnerabile și când principiile etice sunt sacrificate în numele eficienței economice. Problema nu este lipsa tehnologiilor sau a soluțiilor curate – acestea există. Problema este lipsa voinței de a investi în ele și de a asuma responsabilitatea pentru întregul lanț de producție.