Industria AI, susținută de muncitori exploatați din țările sărace: cât valorează un „bănuț” de suferință

Inteligența artificială, considerată adesea simbolul progresului tehnologic, se bazează pe o realitate mai puțin vizibilă: munca prost plătită a contractanților din țările în curs de dezvoltare.

În spatele platformelor care generează texte, imagini sau muzică stau mii de oameni obligați să eticheteze date ore întregi pentru sume derizorii.

Potrivit unei investigații realizate de Agence France-Presse, lucrători din Kenya, Columbia și India reclamă condițiile precare din această industrie.

Munca lor, esențială pentru antrenarea algoritmilor, presupune examinarea unor materiale extrem de sensibile, inclusiv imagini de la scene de crimă, pentru ca sistemele AI să poată „învăța” să recunoască și să descrie conținutul.

Etichetarea datelor, munca invizibilă care alimentează AI

Deși activitatea se desfășoară online, de acasă, nu este deloc una confortabilă. Muncitorii relatează programe epuizante, lipsa oricărei forme de protecție și expunerea constantă la conținut violent sau traumatizant.

În multe privințe, situația lor amintește de cea a moderatorilor de conținut angajați de platformele sociale, confruntați zilnic cu materiale grafice sau abuzive.

Ephantus Kanyugi, un lucrător din Kenya, a povestit pentru AFP că petrecea zile întregi analizând fotografii cu victime ale crimelor.

„Nu ni s-a oferit niciun fel de sprijin psihologic”, a spus el, explicând că mulți colegi dezvoltă tulburări de anxietate, depresie sau probleme de vedere din cauza orelor îndelungate petrecute în fața ecranului.

Companii uriașe, responsabilități minime

Muncitorii precum Kanyugi nu sunt angajați direct de marile companii de AI, ci de firme intermediare care subcontractează lucrările de etichetare.

Printre cele mai mari se numără Scale AI, un furnizor din Silicon Valley care colaborează cu giganți precum OpenAI, Meta și chiar cu Pentagonul american.

Unul dintre partenerii săi, Remotasks, este acuzat că plătește lucrătorii doar cu un cent pentru fiecare sarcină completată, chiar dacă aceasta poate dura ore întregi.

Condițiile, spun lucrătorii, seamănă cu o formă modernă de sclavie: programe de până la 20 de ore pe zi, șase zile pe săptămână, pentru un venit abia suficient de supraviețuire, uneori nici măcar plătit la timp.

Industria AI continuă să se dezvolte într-un ritm accelerat, iar aceste practici ridică întrebări etice majore. În timp ce Occidentul se bucură de progresele inteligenței artificiale, mii de oameni din Sudul global plătesc prețul real al acestei revoluții digitale. Poate că următoarea întrebare pentru un chatbot ar trebui să fie nu „cât de inteligent este?”, ci „cine a muncit ca el să existe?”.