Indonezia își mută capitala: orașul Nusantara prinde formă în inima junglei din Borneo

Indonezia, una dintre cele mai mari economii emergente ale lumii, își scrie un nou capitol istoric. Țara a început mutarea capitalei de la Jakarta, un oraș sufocat de poluare, aglomerație și inundații, către un teritoriu complet nou, aflat în pădurile luxuriante din Borneo. Noul oraș, denumit Nusantara, reprezintă o ambiție de proporții – un proiect estimat la 32 de miliarde de dolari, menit să devină un simbol al modernizării și sustenabilității.

Decizia, anunțată în 2019 de fostul președinte Joko Widodo, urmărește să reducă presiunea uriașă asupra Jakartei, unde trăiesc peste 30 de milioane de oameni. Orașul se scufundă lent din cauza extracției excesive de apă subterană și a schimbărilor climatice. În același timp, mutarea capitalei este văzută ca o oportunitate de a stimula dezvoltarea economică a insulei Borneo, una dintre cele mai bogate zone ale lumii în biodiversitate.

Deși ideea unui oraș construit de la zero a captat atenția globală, implementarea proiectului s-a dovedit mult mai dificilă decât se așteptau autoritățile. Inaugurarea planificată inițial pentru 2024 a fost amânată din cauza problemelor financiare și logistice. În prezent, lucrările se află abia în a doua fază, iar ritmul de construcție este modest.

Până la mijlocul anului 2025, doar 800 de hectare din cele 6.600 planificate pentru zona guvernamentală centrală au fost dezvoltate. Printre puținele structuri finalizate se numără palatul prezidențial, câteva clădiri administrative și infrastructura de bază pentru drumuri și alimentare cu energie.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Mai mult, o nouă reglementare guvernamentală publicată în septembrie 2025 a schimbat statutul orașului Nusantara, coborându-l de la „capitală națională” la „capitală politică”. În esență, acest lucru înseamnă că Jakarta va rămâne în continuare centrul economic al țării, cel puțin în următorii ani. Autoritățile estimează că doar în 2028 se va putea vorbi despre o funcționare parțială a instituțiilor centrale în noul oraș.

Criticii au denumit proiectul un „elefant alb” – o investiție colosală, dar ineficientă, care riscă să nu-și atingă scopul. Una dintre principalele probleme este lipsa investitorilor privați: guvernul indonezian a sperat ca 80% din costurile de construcție să fie acoperite de fonduri externe, însă acestea nu s-au materializat în proporția dorită.

Orașul viitorului sau o utopie costisitoare?

Nusantara a fost gândit ca un oraș inteligent și verde, alimentat preponderent din surse regenerabile, cu transport public electric și clădiri eficiente energetic. În teorie, este o viziune a viitorului: un centru urban care combină tehnologia de ultimă generație cu respectul pentru natură. În practică însă, progresele sunt lente, iar costurile continuă să crească.

Guvernul a anunțat că până în 2028 dorește să finalizeze 20% din clădirile guvernamentale și jumătate dintre locuințele destinate funcționarilor publici, în timp ce infrastructura de bază ar trebui să ajungă la 50% din capacitate. Finalizarea completă este programată pentru anul 2045 – un termen care coincide cu aniversarea centenarului independenței Indoneziei.

Chiar dacă noul președinte, Prabowo Subianto, a redus substanțial bugetul proiectului, oficialii insistă că Nusantara rămâne o prioritate națională. Totuși, provocările logistice, lipsa investitorilor și opoziția crescândă din partea organizațiilor de mediu pun sub semnul întrebării fezabilitatea planului.

Mulți experți avertizează că relocarea unei capitale nu garantează automat o distribuție echitabilă a prosperității. Exemple similare, precum Brasilia sau Naypyidaw, arată că noile orașe pot deveni simboluri ale ambiției naționale, dar și enclave de elită, deconectate de la realitățile sociale și economice ale țării.

Între promisiune și pericol: ecologia, testul decisiv

Borneo, locul ales pentru construirea capitalei, este una dintre cele mai fragile și complexe regiuni ecologice de pe planetă. Aici trăiesc specii unice de orangutani, gibonii Borneeni și nenumărate alte forme de viață aflate deja în pericol. Defrișările masive pentru infrastructură, drumuri și zone rezidențiale riscă să agraveze pierderea biodiversității.

Comunitățile indigene, care trăiesc de secole în pădurile din Kalimantan, își exprimă temerile privind relocarea forțată și pierderea identității culturale. Grupurile ecologiste atrag atenția că proiectul ar putea transforma regiunea într-o zonă de conflict între dezvoltare și conservare.

Pe de altă parte, autoritățile promit că orașul va fi construit cu grijă față de mediu, folosind materiale sustenabile și tehnologii de reîmpădurire. „Nusantara va fi un model global pentru dezvoltarea urbană responsabilă”, afirmă reprezentanții guvernului.

În ciuda acestor asigurări, viitorul orașului rămâne incert. Dacă planurile se vor concretiza, Nusantara ar putea deveni un simbol al renașterii Indoneziei – o capitală modernă, conectată și ecologică. Dacă nu, ar risca să rămână doar un vis ambițios pierdut în jungla din Borneo, o lecție costisitoare despre limitele progresului grăbit.