Încă o țară interzice telefoanele elevilor în clasă

Coreea de Sud a aprobat o lege care interzice utilizarea dispozitivelor conectate – inclusiv telefoanele mobile – în sălile de clasă, măsura urmând să intre în vigoare din martie. Autoritățile susțin că noul cadru oferă, pentru prima dată, o bază juridică solidă pentru a limita deținerea și folosirea acestor dispozitive în timpul orelor, după ce, până acum, regulile au fost fragmentate și lăsate la latitudinea școlilor sau a profesorilor. În esență, obiectivul este reducerea distragerilor și protejarea bunăstării emoționale a elevilor, pe fondul creșterii utilizării rețelelor sociale, notează News.ro.

ce prevede legea și de ce era necesară

Legea interzice folosirea telefoanelor și a altor dispozitive conectate în timpul orelor, în toate tipurile de școli. Ministerul Educației a precizat că vor exista excepții punctuale: pentru elevii cu nevoi speciale, precum și în situații în care dispozitivul este folosit strict ca instrument educațional, sub supravegherea profesorului. Astfel, actul normativ nu blochează soluțiile digitale utile predării, ci vizează folosirea non-educațională ce perturbă actul de învățare.

Raportorul proiectului, deputatul Cho Jung-hun (Partidul Puterea Poporului), a subliniat că, până acum, lipsea o bază legală explicită pentru a impune o astfel de restricție uniformă. Noua lege uniformizează regulile la nivel național, oferind claritate pentru directori, profesori și părinți – inclusiv în privința măsurilor disciplinare când elevii refuză să respecte regulile în clasă.

argumentele pro și contra: între protecția elevilor și drepturile digitale

Comisia Națională pentru Drepturile Omului a apreciat recent că restricțiile din mediul școlar nu încalcă drepturile fundamentale, invocând efectele negative ale rețelelor sociale asupra atenției și echilibrului emoțional al elevilor. În acest sens, decizia se aliniază tendințelor internaționale: Australia și Țările de Jos au adoptat deja măsuri similare pentru a limita accesul la platforme sociale în timpul orelor.

Pe de altă parte, Partidul Progresist (Jinbo) a criticat legea, argumentând că afectează „drepturile digitale” ale elevilor și reduce șansele acestora de a învăța autoreglarea și luarea de decizii responsabile. Din această perspectivă, interdicția ar trebui însoțită de programe de alfabetizare digitală și de consiliere, pentru ca elevii să înțeleagă riscurile și beneficiile tehnologiei, nu doar să fie ținuți departe de ea în clasă.

implementare: cum ar putea arăta aplicarea regulii în școli

Detaliile de aplicare urmează să fie stabilite prin ghiduri administrative ale Ministerului Educației și prin regulamentele interne ale școlilor. În practică, directorii pot opta pentru depozitarea telefoanelor în dulapuri securizate, pungi sigilate la intrarea în clasă sau colectare la începutul orei. În cazurile în care dispozitivele sunt permise pentru activități didactice (de exemplu, aplicații educaționale sau evaluări digitale), profesorii vor consemna acest lucru în planificările de lecție, pentru trasabilitate și transparență în fața părinților.

În paralel, școlile vor fi încurajate să dezvolte programe de „igienă digitală” – de la ateliere despre atenție și multitasking, până la discuții ghidate privind presiunile sociale online și efectele notificărilor asupra memoriei de lucru. Astfel, interdicția din clasă ar putea fi dublată de formare pentru utilizare responsabilă în afara orelor.

impact așteptat și următorii pași

Pe termen scurt, școlile se așteaptă la o reducere a distragerilor și la o creștere a implicării la ore, în special în disciplinele care necesită atenție susținută. Pe termen mediu, succesul va depinde de coerența implementării, de cooperarea părinților și de disponibilitatea alternativelor educaționale (tablete dedicate, laboratoare IT, platforme controlate). Pentru elevii cu nevoi speciale, adaptările vor fi esențiale, astfel încât tehnologia să rămână un sprijin, nu un obstacol.

Criticii avertizează, totuși, că interdicția din clasă nu rezolvă în sine problemele mai profunde – dependența de social media, lipsa somnului sau cyberbullying – care se manifestă în afara școlii. De aceea, politicile publice vor trebui să includă și intervenții complementare: consiliere psihologică, campanii de informare, parteneriate cu platformele tehnologice și, eventual, reglementări mai largi privind accesul minorilor la anumite funcționalități online.