Înainte de ”Haplea” și ”Robinson Crusoe” a fost ”Păcală în Lună”. Povestea primului film românesc de animație, pierdut în negura istoriei

Pe 4 aprilie 2025 se împlinesc 105 ani de la lansarea primului film de animație românesc, „Păcală în Lună”, o operă remarcabilă a caricaturistului Aurel Petrescu. Premiera a avut loc la Cinematograful Militar din București, desenul animat fiind produs la casa de producție Soarele, condusă de germanul Erich Pommer. Din păcate, acest film s-a pierdut în negura timpului, făcând parte din acele opere dispărute care, deși nu mai pot fi vizionate, sunt menținute în memoria colectivă prin documente istorice.

Aurel Petrescu, pionierul desenelor animate românești

Aurel Petrescu a fost una dintre cele mai importante figuri din istoria timpurie a animației românești. Cariera sa a fost marcată de inovație și de o pasiune pentru desen, dar și de curajul de a explora tehnici noi, în ciuda circumstanțelor dificile ale vremii.

Considerat cel mai prolific desenator al epocii sale, Petrescu a lăsat o moștenire artistică semnificativă, chiar dacă multe dintre lucrările sale nu au supraviețuit până în zilele noastre.

A realizat aproximativ 70 de pelicule de animație, majoritatea reclame, și 11 desene animate confirmate de presa vremii. Din păcate, din cauza trecerii timpului și a condițiilor neîngrijite în care au fost păstrate filmele de la acea vreme, majoritatea creațiilor sale s-au pierdut.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Aurel Petrescu și-a început cariera în perioada interbelică, o eră de efervescență culturală în România, care aducea cu sine o deschidere către noile tehnici de expresie artistică.

Petrescu s-a lăsat influențat de animațiile americane și franceze ale vremii, două țări care dominau la acea vreme industria mondială de animație. Aceste influențe s-au reflectat în stilul său caracteristic, care combina desenul clasic cu tehnica cartoanelor decupate, o metodă inovatoare care devenea tot mai populară în acea perioadă.

Personajele sale erau animate destul de simplu, mișcându-se doar din articulațiile principale, un stil care a stârnit atât admirație, cât și critici.

Anumiți comentatori ai vremii considerau că desenele lui Petrescu ar trebui să fie numite „articulate” în loc de „animate”, în contextul în care mișcarea personajelor nu era la fel de fluidă precum în filmele realizate în alte părți ale lumii.

Cu toate acestea, acest stil mai simplu și mai puțin rafinat era un rezultat al resurselor limitate ale producătorilor români din acea perioadă.

Un alt moment semnificativ din cariera lui Aurel Petrescu a fost adaptarea la evoluțiile tehnologice ale cinematografiei, mai ales după apariția filmelor sonore.

După cum se întâmpla în întreaga lume, Petrescu a continuat să producă animații și în epoca sonorului, un pas esențial în dezvoltarea industriei filmului. Probabil, Petrescu a preluat tehnici și idei din filmele străine, adaptându-le la stilul său propriu.

Astfel, chiar dacă multe dintre lucrările sale rămân inaccesibile astăzi, există dovezi că Petrescu a reușit să îmbine tehnica tradițională cu noile inovații ale vremii, începând să folosească și piste sonore la filmele sale, în paralel cu evoluțiile cinematografiei internaționale.

Petrescu nu doar că a reușit să se adapteze tehnologic, dar și-a păstrat o viziune creativă deosebită, continuând să aducă un umor fin și satiric în filmele sale.

Desenele sale erau adesea inspirate din viața cotidiană, iar multe dintre animațiile sale au fost, de fapt, reclame pentru diverse produse și servicii, un tip de muncă deosebit de importantă pentru economia cinematografică a acelei perioade.

Vezi și: Creatorul primului desen animat românesc care s-a păstrat până-n zilele noastre. Cine a fost Marin Iorda, „tatăl” lui Haplea [VIDEO]

Despre ce era vorba în filmul ”Păcală în Lună”

De numele lui Aurel Petrescu rămâne legată apariția primului film românesc de animație din toate timpurile, inaugurat pe 4 aprilie 1920.

„Păcală în Lună” era un film inovator pentru acea perioadă, prezentând imagini bizare cu personaje fantastice de pe Lună. Povestea urmărea aventurile unei nave cosmice care, pornind de la Polul Nord, plutește către spațiul cosmic.

Un căpitan privește printr-un ochean și observă diferite locuri iconice ale Pământului, precum podul de la Cernavodă, Catedrala Notre Dame, Colosseumul și multe altele.

Pentru a ajunge pe Lună, autorul a creat diverse aparate de zbor amuzante, incluzând zeppeline, rachete și un elicopter sub forma unui tramvai.

Odată ajunse pe Lună, personajele se confruntă cu o lume ciudată, populată de ființe fantastice. Printre acestea se numărau un cocoș cu cap de elefant, un elefant cu cap de cocoș, o barză cu cap de porc și un câine cu cap de rață.

Toate aceste imagini bizare ar fi contribuit la un efect comic puternic, specific stilului caricatural al lui Aurel Petrescu.

Pierderea filmului, reconstituirea sa parțială și continuarea poveștii lui Păcală

Din păcate, „Păcală în Lună” nu a fost păstrat, iar pelicula originală s-a pierdut. Cu toate acestea, Arhiva Națională de Filme a reușit să achiziționeze un album care conținea 240 de „capete de film, fotograme provenite din filmele lui Aurel Petrescu.

Astfel, specialiștii au reușit să reconstituie o parte din opera acestui pionier al animației românești. Succesul filmului „Păcală în Lună” i-a dat întreaga inspirație lui Aurel Petrescu pentru a continua să creeze noi aventuri ale celebrului personaj popular.

Astfel, între 1925 și 1926, acesta a realizat alte filme de animație avându-l ca protagonist pe Păcală: „Păcală amorezat” și „Păcală și Tândălă la București”. De asemenea, între anii 1923 și 1927, Aurel Petrescu a creat un ciclu de desene animate umoristice, grupate sub denumirea „D’ale zilei”.

Vezi și: Primul desen animat românesc de lungmetraj, interzis pe motiv de politică externă. Prietenii dictatori africani nu trebuiau stânjeniți

Joseph Plateau, pionierul animației mondiale

Istoria filmului de animație a început încă din secolul al XIX-lea, cu experimentele unor cercetători și inventatori. În 1832, belgianul Joseph Plateau a creat un dispozitiv optic numit fenakistoscop, care proiecta imagini animate.

Mai târziu, în 1877, francezul Charles-Émile Reynaud a construit Praxinoscopul, un dispozitiv de proiecție care a permis realizarea primului film de animație prezentat publicului, în 1892.

România nu a fost străină de acest fenomen, iar desenul animat autohton a fost influențat puternic de grafică și caricatură, discipline din care proveneau majoritatea creatorilor de filme animate, inclusiv Aurel Petrescu.

Evoluția animației românești, ”Haplea” și studioul Animafilm

Deși „Păcală în Lună” s-a pierdut, moștenirea sa a fost continuată de alți mari creatori de animație românească.

Unul dintre cei mai cunoscuți a fost Marin Iorda, care în 1927 a realizat „Haplea”, primul film de animație românesc care s-a păstrat până astăzi.

Inspirat din caricaturile sale, personajul Haplea a devenit rapid un simbol al cinematografiei animate românești.

Perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial a marcat debutul „epocii Gopo”. Ion Popescu-Gopo, unul dintre cei mai mari animatori români, a revoluționat industria prin creațiile sale inovatoare.

În 1957, filmul său „Scurtă istorie” a câștigat prestigiosul Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes. Alte filme celebre din această perioadă includ „Ȗapte arte” (1958), „Homo sapiens” (1960) și „Allo! Hallo!” (1962).

Datorită succesului lui Gopo, în 1964 a fost fondat studioul „Animafilm”, un adevărat laborator al animației românești, unde s-au produs numeroase filme de succes.

Studioul a ajuns să producă până la 60 de filme pe an, unele dintre ele fiind exportate și recunoscute internațional.

Vezi și: Părintele desenelor animate românești, între talent și concurență neloială: povestea lui Ion Popescu Gopo

Moștenirea marelui caricaturist Aurel Petrescu

Deși nu a beneficiat de recunoașterea internațională de care s-au bucurat alți animatori, Aurel Petrescu rămâne un pionier al animației românești.

Munca sa a deschis drumul pentru viitorii creatori de filme animate, demonstrând că și în România se pot realiza astfel de opere cinematografice.

„Păcală în Lună” este, fără îndoială, un film pierdut în negura istoriei, dar impactul său asupra dezvoltării animației românești este incontestabil.

Pe 4 aprilie 2025, la 105 ani de la premiera acestui film, avem ocazia să ne amintim și să celebrăm contribuția lui Aurel Petrescu la cinematografia românească.