Impozitul pe moştenire. Cine îl plăteşte şi cât costă

Moștenirea unui bun nu este doar o chestiune personală, ci și una administrativă și juridică. Chiar dacă, în mod obișnuit, transmiterea patrimoniului unei persoane decedate către succesori nu este taxată, există o situație precisă în care statul impune plata unui impozit. Acesta nu vizează moștenirea în sine, ci momentul în care moștenitorii finalizează procedura succesorală. Dacă termenul prevăzut de lege este depășit, apare obligația de plată.

De ce există un impozit pentru moștenire

Pentru a înțelege această obligație, trebuie clarificat modul în care funcționează procesul succesoral. Conform Codului Civil, moștenirea se deschide automat la data decesului și are loc la ultimul domiciliu al defunctului. De la acel moment, bunurile persoanei decedate trec către moștenitorii săi de drept sau cei desemnați prin testament. Totuși, pentru ca moștenirea să fie recunoscută oficial, este necesară dezbaterea succesiunii, fie la notar, fie în instanță.

Codul fiscal vine cu precizări suplimentare: dacă succesiunea este finalizată în cel mult doi ani de la deces, aceasta este scutită de orice impozit. Însă, dacă moștenitorii depășesc acest interval, intervine o taxă specială – un impozit de 1% din valoarea bunurilor moștenite. Prin această măsură, statul urmărește să încurajeze finalizarea rapidă a procedurilor, astfel încât patrimoniul defunctului să fie clarificat juridic într-un termen rezonabil.

Cât este impozitul pe moștenire

Impozitul datorat în caz de întârziere este unul fix: 1% din valoarea totală a masei succesorale. Evaluarea bunurilor se face pe baza prețurilor minime din studiile de piață elaborate de Camerele Notarilor Publici, fie că este vorba despre locuințe, terenuri sau alte active.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Locul în care se achită impozitul depinde de procedura urmată. Dacă succesiunea este dezbătută la notar, acesta calculează impozitul și îl încasează înainte de eliberarea certificatului de moștenitor, urmând să vireze ulterior suma către stat. În situația în care moștenirea este soluționată de instanță, obligația de plată apare după ce hotărârea devine definitivă, moment în care organul fiscal emite o decizie de impunere.

Spre exemplu, dacă valoarea totală a bunurilor moștenite este de 400.000 de lei, iar succesiunea este finalizată după expirarea termenului de doi ani, moștenitorii vor plăti un impozit de 4.000 de lei. Este important de subliniat că această sumă nu include taxele notariale, care se aplică indiferent de momentul în care este dezbătută moștenirea.

Plata impozitului se face exclusiv în momentul finalizării succesiunii. Dacă termenul legal este depășit, impozitul devine obligatoriu înainte de emiterea certificatului de moștenitor (la notar) sau după pronunțarea unei hotărâri definitive (în cazul succesiunilor judiciare). Motivul pentru care plata are loc la final este simplu: doar atunci se știe cu exactitate ce bunuri sunt incluse în masa succesorală și ce cote revin fiecărui moștenitor.

Alte costuri asociate cu moștenirea

Pe lângă impozitul de 1%, succesiunea presupune și alte cheltuieli. Onorariul notarial se calculează în funcție de valoarea bunurilor moștenite și de complexitatea procedurii. Ulterior, pentru înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, se plătește o taxă către ANCPI, de regulă 0,15% din valoarea imobilului, dar nu mai puțin de 60 de lei.

Alte costuri pot include obținerea certificatelor de stare civilă, a extraselor de carte funciară, adeverințelor fiscale sau chiar realizarea unor documentații cadastrale. În cazurile în care apar litigii între moștenitori, se adaugă și onorariile avocaților.