Impozite și taxe pentru moştenire. Când nu plăteşti nimic la stat în caz de succesiune

Moștenirea unui bun sau a unei averi vine la pachet nu doar cu responsabilități emoționale, ci și cu obligații legale și fiscale. În România, regimul taxelor și impozitelor aplicate moștenirilor este reglementat atât prin Codul Civil, cât și prin legislația fiscală în vigoare. În anumite condiții însă, moștenitorii pot beneficia de scutiri importante, inclusiv de la plata impozitului.

Când nu se plătește impozit pe moștenire

Un aspect esențial care poate scuti moștenitorii de plata unui impozit este momentul deschiderii succesiunii. Potrivit reglementărilor actuale, dacă succesiunea este deschisă și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului, nu se percepe niciun impozit pe moștenire. Aceasta este o măsură menită să încurajeze rezolvarea promptă a procedurilor succesorale și să evite tergiversarea partajelor.

În schimb, dacă succesiunea este deschisă după expirarea celor 2 ani, moștenitorii vor fi obligați să plătească o taxă de 1% din valoarea bunurilor moștenite. Este vorba despre o contribuție către bugetul de stat, percepută ca urmare a întârzierii finalizării actelor notariale legate de moștenire.

Taxele notariale variază în funcție de valoarea moștenirii

Indiferent dacă succesiunea se face în primii doi ani sau mai târziu, moștenitorii trebuie să achite taxe notariale, stabilite prin Ordinul Ministerului Justiției și calculate în funcție de valoarea masei succesorale – adică totalul bunurilor moștenite.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Spre exemplu, pentru moșteniri de valori mici (sub 15.000 de lei), tariful perceput de notar este de aproximativ 130 de lei plus 0,85% din valoare, în timp ce pentru moștenirile ce depășesc 100.000 de lei, tariful poate ajunge la peste 5.000 de lei. Aceste tarife includ onorariul notarului și alte cheltuieli administrative aferente procedurii.

De asemenea, în funcție de complexitatea cazului (număr de moștenitori, existența sau nu a unui testament, natura bunurilor – mobile, imobile, conturi bancare etc.), onorariile notariale pot fi mai mari.

Ce spune Codul Civil despre ordinea moștenitorilor

Conform Codului Civil român, moștenitorii legali sunt împărțiți în clase, iar succesiunea are loc în ordinea apropierii de rudenie cu defunctul. Soțul supraviețuitor are și el drepturi stabilite clar, cum ar fi o cotă parte din bunurile dobândite împreună în timpul căsătoriei.

Este important de știut că moștenirea nu este automată. Chiar dacă nu există testament, moștenitorii trebuie să deschidă succesiunea în fața unui notar public pentru a intra legal în posesia bunurilor și a le putea administra sau vinde ulterior.

În concluzie, dacă te afli în postura de moștenitor, este esențial să te informezi din timp despre termenul legal de 2 ani, pentru a evita plata impozitului de 1%. Totodată, este bine să te consulți cu un notar pentru a estima costurile totale și pentru a gestiona cât mai eficient procedura succesorală. Astfel, îți poți proteja drepturile și evita complicațiile fiscale sau juridice pe termen lung.