Imagini spectaculoase de la NASA cu o „planetă ucigașă” aflată, la rândul ei, pe moarte: Fenomenul incredibil din Univers care ni se va întâmpla și nouă

Nebuloasa Helix, cunoscută și sub numele de Caldwell 63, este situată la aproximativ 650 de milioane de ani-lumină de Pământ și reprezintă rămășițele unei stele aflate în ultimele sale etape de viață.

Pe măsură ce steaua și-a epuizat combustibilul, aceasta a expulzat straturi succesive de gaz, care sunt acum iluminate de radiația sa, formând un inel spectaculos cu un diametru de aproximativ trei ani-lumină.

Recent, o echipă internațională de cercetători a analizat nebuloasa folosind mai multe telescoape.

Ce au observat oamenii de știință de la NASA

Observațiile realizate în raze X de Chandra X-ray Observatory au fost combinate cu date în lumină vizibilă de la Telescopul Spațial Hubble, imagini în infraroșu de la European Southern Observatory și măsurători în ultraviolet de la Galaxy Evolution Explorer.

Diferențele dintre Florii la ortodocși și catolici. Ce tradiții sunt comune

Plante pe care vei regreta dacă le plantezi prea aproape de casă. Pot cauza daune serioase

Această abordare multi-spectrală le-a permis cercetătorilor să identifice mai clar pitica albă din centrul nebuloasei și să detecteze un fenomen neobișnuit: emisii puternice de raze X care sugerează un proces de acreție intens, scrie Live Science.

Nebuloasa Helix, cunoscută și ca Caldwell 63, se află la 650 de milioane de ani lumină de Pământ. Credit imagine: NASA/CXC/SAO/Univ Mexico/S. Estrada-Dorado et al.; Ultraviolet: NASA/JPL; Optic: NASA/ESA/STScI (M. Meixner)/NRAO (T.A. Rector; Infraroșu: ESO/VISTA/J. Emerson; Prelucrarea imaginilor: NASA/CXC/SAO/K. Arcand)

O planetă distrusă de forțele mareice?

Conform studiului publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, cercetătorii conduși de astrofizicianul Sandino Estrada-Dorado de la Universitatea Națională Autonomă din Mexic au analizat sursa acestor emisii X neobișnuit de intense.

Datele sugerează că un „donator substelar”, un obiect ceresc care nu a reușit să mențină fuziunea hidrogenului, precum o pitică maro, un fost nucleu stelar sau chiar o planetă, s-ar fi apropiat prea mult de pitica albă.

Forțele mareice exercitate de steaua muribundă ar fi distrus obiectul ceresc, sfâșiindu-l în bucăți și atrăgând ulterior resturile către suprafața sa.

Pe măsură ce acest material s-a acumulat pe pitica albă, impactul a declanșat explozii puternice de raze X, detectate acum pentru prima dată.

Fenomenul este, practic, asemănător cu procesele observate la unele stele neutronice care captează materie dintr-un companion stelar apropiat.

Descoperirea este deosebit de importantă deoarece oferă o perspectivă asupra viitorului sistemului nostru solar.

La sfârșitul ciclului său de viață, Soarele va deveni o pitică albă, iar planetele care vor rămâne în jurul său ar putea avea o soartă similară cu cea a obiectului absorbit de steaua din Nebuloasa Helix.

Aceste observații contribuie, fără dar și poate, la înțelegerea proceselor prin care stelele își influențează mediul cosmic chiar și după moartea lor.