Ilie Bolojan preia funcția de președinte interimar al României, în urma demisiei lui Klaus Iohannis

România traversează un moment politic important, după ce președintele Klaus Iohannis a anunțat luni, 10 februarie, că își va da demisia din funcție. Decizia sa a venit la scurt timp după ce Parlamentul a votat începerea procedurii de suspendare. Iohannis a precizat că va părăsi oficial postul miercuri, 12 februarie, ceea ce a declanșat automat mecanismele constituționale pentru asigurarea interimatului funcției prezidențiale.

Ilie Bolojan va fi președinte interimar

Conform articolului 98 din Constituția României, în cazul în care funcția de președinte rămâne liberă, din diverse motive, interimatul este preluat de președintele Senatului. În prezent, această poziție este deținută de Ilie Bolojan, liderul Partidului Național Liberal (PNL). Astfel, acesta va prelua atribuțiile prezidențiale până la organizarea alegerilor pentru un nou șef de stat.

În calitate de președinte interimar, Ilie Bolojan va avea responsabilitatea de a reprezenta România atât pe plan intern, cât și extern. De asemenea, va avea dreptul de a promulga legi, de a cere reexaminarea acestora și de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la validitatea anumitor acte normative.

Totodată, el va putea numi și revoca miniștri la propunerea prim-ministrului și va îndeplini funcția de comandant suprem al forțelor armate. Cu toate acestea, conform legii fundamentale, un președinte interimar nu poate dizolva Parlamentul, nu poate iniția un referendum și nu poate desemna un nou premier.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Citește și: Klaus Iohannis demisionează: „Voi pleca din funcție pe 12 februarie”

Procesul pentru alegerea unui nou președinte al României este deja stabilit. Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 4 mai, iar al doilea tur, dacă va fi necesar, se va desfășura pe 18 mai. Candidații care doresc să intre în cursa electorală au termen până la 15 martie pentru a-și depune oficial candidatura.

Al treilea președinte interimar din istoria României

Mandatul interimar al lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni nu este o premieră pentru România. În istoria recentă, țara a mai trecut prin două situații similare, ambele avându-l ca protagonist pe fostul președinte Traian Băsescu.

Prima situație s-a petrecut în anul 2007, când Parlamentul a votat suspendarea lui Traian Băsescu. În acel context, președinția interimară a fost preluată de Nicolae Văcăroiu, care ocupa atunci funcția de președinte al Senatului. Văcăroiu a deținut interimatul timp de câteva luni, până la organizarea referendumului pentru demiterea lui Băsescu, care a fost în cele din urmă respins de populație.

Citește și: Suma cheltuită de Klaus Iohannis în deplasările externe, făcută publică. Ce spune legea despre contractele legate de zborurile preşedintelui?

Un al doilea episod de acest tip a avut loc în 2012, când Traian Băsescu a fost din nou suspendat de Parlament. De această dată, interimatul a fost asigurat de Crin Antonescu, liderul liberalilor și președintele Senatului la acea vreme. Antonescu a exercitat atribuțiile prezidențiale până la referendumul de demitere, care, deși validat de electorat, nu a avut efectul dorit de inițiatorii suspendării, deoarece nu a întrunit cvorumul necesar.

Astfel, Ilie Bolojan devine al treilea președinte interimar din istoria României post-decembriste, într-un context politic tensionat.