I-au furat sicriul și l-au ascuns timp de 16 ani pe alt continent. Eva Peron, Prima Doamnă a Argentinei, cea mai iubită dintre pământeni care a luptat pentru poporul ei

Pe 7 mai 2025 se împlinesc 106 ani de la nașterea Evitei Peron, fosta Primă Doamnă a Argentinei și una dintre cele mai importante personalități ale Americii Latine. Copila din flori care visa să devină actriță s-a căsătorit cu președintele Argentinei și a devenit cea mai îndrăgită personalitate a statului. Soarta ei, însă, a fost departe de a fi fericită.

Copila din flori care se visa actriță și a ajuns un simbol al Argentinei

María Eva Duarte, cunoscută în istorie sub numele de Eva Peron sau, cu afecțiune, Evita, s-a născut pe 7 mai 1919 în Los Toldos, un mic oraș situat în pampasul argentinian.

Viața sa a început într-un context marcat de dificultăți. Tatăl său, care nu era căsătorit cu mama ei, avea deja o familie legală și a murit când Eva avea doar șase ani. Această pierdere a însemnat nu doar dispariția unei figuri paterne, ci și un declin economic sever pentru întreaga familie.

Pentru a supraviețui, mama Evei a fost nevoită să se mute cu copiii în orașul Junin, unde viața era departe de a fi ușoară. Experiențele din acei ani de privațiuni și marginalizare aveau să-i marcheze profund viziunea asupra lumii și să o apropie de cauza celor sărmani.

Vezi și:

Horoscopul săptămânii 16–22 martie 2026: Mercur își încheie retrogradarea, iar zodiile au parte de un nou început

Ce se întâmplă cu elevii care nu susţin simularea Evaluării Naţionale luni şi marţi. Anunţul făcut de Ministerul Educaţiei

Visul de a deveni actriță a fost motorul care a împins-o, la doar 15 ani, să părăsească familia și să pornească singură spre Buenos Aires, capitala Argentinei.

În metropola agitată, Eva Peron a reușit, prin ambiție și perseverență, să-și facă un nume în lumea radioului și a cinematografiei. Dar adevărata schimbare radicală din viața sa a venit în momentul în care l-a cunoscut pe colonelul Juan Domingo Perón, o figură în ascensiune în cadrul noului regim militar.

Cei doi s-au căsătorit în 1945, iar în scurt timp, Eva Peron avea să devină nu doar partenera de viață a viitorului președinte, ci și un pilon important în cadrul mișcării peroniste.

O voce pentru cei care nu au avut voce

După victoria lui Juan Perón în alegerile prezidențiale din 1946, Eva a devenit mult mai mult decât o „prima doamnă” decorativă. Deși nu deținea o funcție oficială în guvern, ea a fost activ implicată în luarea deciziilor, în special în domenii esențiale precum sănătatea și munca.

Practic, a acționat ca un adevărat ministru al acestor sectoare, acordând creșteri salariale importante sindicatelor, ceea ce a dus la o susținere masivă a acestora pentru regimul peronist.

Odată cu creșterea influenței sale, Evita a început să se distanțeze de metodele tradiționale de ajutor social, dominate până atunci de elitele conservatoare. Ea a pus bazele Fundației Eva Peron, o organizație caritabilă de amploare, menită să adreseze direct nevoile celor săraci și marginalizați.

Fondurile pentru fundație proveneau din multiple surse, de la contribuții sindicale și donații voluntare, până la redistribuirea veniturilor provenite din loteria națională. Cu ajutorul acestor resurse, au fost construite spitale, școli, orfelinate și case pentru bătrâni în toată Argentina.

Eva Peron nu a fost doar o caritabilă filantroapă. Ea a fost și o militantă politică ferventă. Printre cele mai importante realizări ale sale se numără promovarea legii privind dreptul de vot al femeilor, adoptată în 1947.

De asemenea, în 1949, a înființat Partidul Feminist Peronist, cu scopul de a implica femeile în viața politică a țării. Educația religioasă obligatorie, introdusă în școli sub influența sa, a fost o altă măsură controversată, care a divizat opinia publică.

În ciuda criticilor, Evita a continuat să fie extrem de populară în rândul clasei muncitoare. Era considerată „mama săracilor”, o figură aproape mistică pentru mulți dintre susținătorii peronismului.

Chiar și în 1951, când starea sa de sănătate se deteriora rapid din cauza unui cancer, Eva a fost propusă pentru funcția de vicepreședinte. Presiunea armatei a forțat-o, însă, să renunțe la această candidatură.

Evita Peron, o activisă și o legendă a Argentinei. Foto arhivă

Evita Peron a murit la vârsta hristică de 33 de ani

Eva Peron a murit pe 26 iulie 1952, la doar 33 de ani. Moartea sa a provocat un val de doliu național fără precedent. Pentru clasa muncitoare, pierderea ei a fost similară cu pierderea unei mame.

Îndurerarea populară a fost atât de intensă, încât s-a inițiat chiar un demers de canonizare, care însă nu a fost dus la capăt.

Pentru a răspunde sentimentului colectiv, trupul Evei a fost îmbălsămat de celebrul medic spaniol Pedro Ara, într-o tentativă de a-l conserva pentru eternitate.

Planul inițial al regimului era să construiască un mausoleu de proporții grandioase, dar evenimentele politice care au urmat au deturnat complet acest proiect.

În 1955, Juan Perón a fost răsturnat de la putere, iar noul regim militar a privit cu suspiciune simbolurile peroniste – iar trupul Evitei devenise cel mai puternic dintre acestea.

Vezi și: S-a iubit cu actrițe, prințese și soții de președinți și a inspirat celebrul personaj James Bond. Povestea lui Porfirio Rubirosa, cel mai mare cuceritor al secolului XX

I-au furat sicriul și l-au ascuns în Italia timp de 16 ani

Într-o mișcare care pare desprinsă dintr-un thriller istoric, guvernul militar a decis să elimine corpul îmbălsămat al Evei din peisajul public. Sicriul a fost furat și, în cel mai mare secret, transportat în Europa.

Trupul neînsuflețit al Evei a fost ascuns în Italia, unde a rămas vreme de 16 ani, sub identitate falsă, într-un mormânt din Milano. Detaliile privind această perioadă rămân învăluite în mister, dar ceea ce este clar este că regimul argentinian a considerat cadavrul un pericol politic.

Abia în 1971, în contextul unor negocieri complexe, guvernul argentinian a predat rămășițele fostei prime doamne lui Juan Perón, aflat în exil în Spania. Perón a păstrat trupul într-o capelă privată din casa sa din Madrid. Se spune că, în acea perioadă, a fost îngrijit și protejat de a treia sa soție, Isabel Perón.

După revenirea lui Juan Perón în Argentina și recâștigarea funcției prezidențiale în 1973, speranțele privind reunificarea simbolică a celor doi soți în moarte au crescut.

Când Perón a murit, în 1974, Isabel, devenită președinte, a încercat să își sporească legitimitatea prin aducerea trupului Evitei înapoi în Argentina. Sicriul a fost așezat lângă cel al lui Juan într-o criptă amenajată în palatul prezidențial.

Această reîntoarcere nu a durat mult. O nouă lovitură de stat militară, în 1976, a dus la confiscarea rămășițelor celor doi. După multe peripeții, corpul Evei a fost în cele din urmă îngropat în cripta familiei Duarte, în celebrul cimitir Recoleta din Buenos Aires, unde se află și în prezent.

Evita, alături de soțul ei, președintele argentinian Juan Peron. Foto arhivă

Una dintre cele mai iubite „Prime Doamne” din istoria omenirii

Eva Peron rămâne o figură paradoxală în istoria Argentinei. Pentru unii, este o sfântă seculară, o femeie care și-a dedicat viața poporului, care a luptat pentru drepturile femeilor și pentru demnitatea celor defavorizați. Pentru alții, a fost o manipulatoare abilă, care a exploatat imaginea compasiunii pentru a-și întări poziția politică.

Cert este că Evita a marcat profund societatea argentiniană. De la operele caritabile și reformele sociale, până la impactul cultural, reflectat în literatură, muzică și film, inclusiv celebrul musical „Evita” al lui Andrew Lloyd Webber, imaginea ei rămâne vie.

Povestea trupului său furat, ascuns, plimbat prin continente, este o metaforă pentru intensitatea simbolică pe care a atins-o această femeie într-o viață atât de scurtă.

Eva Peron nu a fost doar o „primă doamnă”. A fost o forță, un simbol, un mit. Iar faptul că până și moartea ei a fost tratată cu atâta frică, grijă și reverență, spune totul despre puterea emoțională și politică pe care a exercitat-o asupra unei națiuni întregi.

Care sunt cei mai mari importatori și exportatori ai României. Locurile ocupate de Lidl, Dacia și Porsche