Hotărâre în CSAT: cine poate ordona doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul aerian al României

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a ocupat, în reuniunea de miercuri de la Cotroceni, de clarificarea măsurilor operative aplicabile în cazul aeronavelor și al dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian național. În urma discuțiilor, au fost adoptate norme care detaliază atât lista obiectivelor ce trebuie protejate, cât și linia de comandă pentru intervenție. Aceste decizii vin pe fondul creșterii riscurilor asociate cu utilizarea pe scară largă a vehiculelor aeriene fără pilot.

Cum vor fi protejate obiectivele de dronele neautorizate

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat că legea a fost completată cu metodologii care permit actualizarea permanentă a obiectivelor critice — de la sedii permanente până la obiective temporare, precum reuniuni internaționale sau vizite oficiale. El a subliniat importanța existenței unor proceduri clare pentru identificare, bruiere și, în ultimă instanță, neutralizare.

„Am discutat două proiecte importante, privind legea privind intervenția asupra aeronavelor neautorizate. Proiectul de lege a fost discutat, aprobat în primăvară, a devenit lege în 19 mai. Astăzi am completat acest cadru legal cu metodologiile privind obiectivele care au nevoie de apărare împotriva dronelor. Toate instituțiile din sistemul național de apărare au o listă cu obiective care trebuie protejate, o listă care se actualizează în funcție de realități.

Atunci când se întâmplă un eveniment important, când ai președinți de stat sau premieri sau sală de conferințe, poți defini acel obiectiv temporar care trebuie protejat. Legea face referire și la capabilitățile tehnice de a interveni împotriva dronelor. Trei pași: de identificare, de bruiere și de intervenție. N-o să intru în mai multe detalii, sunt clasificate”, a transmis ministrul.

Cine poate decide doborârea dronelor

Cea mai importantă clarificare se referă la cine ia decizia de a doborî aparatele de zbor. Pentru drone (UAV) și pentru aeronave militare, responsabilitatea decizională revine comandantului misiunii sau comandantului militar al operațiunii, conform noilor proceduri detaliate prin ordin de ministru. Intervențiile urmează protocoalele de identificare și încercări succesive de a determina plecarea aeronavei din spațiul național; utilizarea armamentului sau distrugerea este văzută ca măsură excepțională.

„Proiectul stabilește cine ce comandă în cazul necesității de a doborî o aeronavă care intră neautorizat în spațiul aerian. Avem cazul dronelor, aeronavele fără pilot, unde am stabilit prin ordinul de ministru detaliat linia de comandă, cine ce și cum face, de la început din 4 iulie. Avem aeronave cu pilot care pot fi militare și în cazul dronelor decizia este la comandantul misiunii, comandantul militar al operațiunii. Avem aeronave cu pilot, militare și civile.

În cazul celor militare, decizia și toată procedura sunt coordonate și derulate de comandantul misiunii, în conformitate cu toate regulile NATO de interceptare a aeronavelor militare. Folosirea armamentului și distrugerea unui avion este ultima măsură, este o măsură de ultimă instanță. Dacă toți ceilalți pași sunt ignorați și aeronava nu se identifică și nu părăsește spațiul aerian al României și e vorba de aeronave cu pilot civile, caz în care rămâne decizia de doborâre la ministru, ca și până acum.

Este cumva o poveste veche de la 11 septembrie. Din acel moment în care lumea noastră modernă s-a schimbat, s-a întâmplat un lucru la care nu s-ar aștepta nimeni și anume, niște aeronave civile au lovit acei zgârie-nori din New York. Și de atunci a rămas ca decizia, și suntem practic pe cadru vechi, în care decizia în cadrul aeronavei civile cu pilot care nu se identifică este la ministru.

Pentru că este o decizie cu o componentă politică atunci când vorbim de civili. Fie că e vorba de o aeronavă mică, care poate pierde și accidental posibilitățile de a transmite și de a comunica, în urma unor defecțiuni, sau vorbim de Doamne-ferește un nou caz 11 septembrie. Sper să nu mai vedem așa ceva pe teritoriul niciunei țări”, a mai spus Moșteanu.