Henry Mălineanu, compozitorul partiturilor de ”Pe aripile revistei”. Povestea artistului care a fondat Teatrul de Estradă din București

Henry Mălineanu a fost unul dintre cei mai renumiți compozitori și dirijori din România, o personalitate marcantă a muzicii ușoare românești, care a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea acesteia pe parcursul unei cariere impresionante de peste patru decenii. De-a lungul vieții sale, Mălineanu a fost implicat în diverse domenii ale muzicii, inclusiv în operetă, comedii muzicale, muzică de film și teatru. În acest articol, vom explora viața și realizările acestui artist extraordinar, aducând în prim-plan momentele cheie din cariera sa și impactul pe care l-a avut asupra muzicii și culturii românești.

A fost fascinat de muzică încă din fragedă pruncie

Henry Mălineanu s-a născut pe 25 martie 1920, la București, într-o familie de origine evreiască, într-o perioadă în care România era marcată de transformări sociale și politice. Dintr-o vârstă fragedă, Mălineanu a fost fascinat de muzică, iar acest interes s-a concretizat destul de devreme în cariera sa.

A studiat la Conservatorul Regal de Muzică din București, unde a avut parte de o educație riguroasă, având profesori de prestigiu precum Cecilia Nitzulescu-Lupu la vioară și Mihail Jora la armonie.

Aceste studii au pus bazele unei cariere muzicale remarcabile, dar, mai mult decât atât, l-au ajutat să înțeleagă adâncită teoretic muzica, un aspect esențial în dezvoltarea ulterioară a creațiilor sale.

Ce pensie are Laura Lavric, în 2025. Îndrăgita cântăreaţă de muzică populară se plânge de guvernanţi: „Nu se poate aşa ceva”

Pomii fructiferi care trebuie tăiaţi la început de aprilie pentru roade îmbelşugate. Vor rodi până toamna

Încă din adolescență, Mălineanu a început să își manifeste pasiunea pentru muzică, formând un grup de jazz numit „Tango” la vârsta de 16 ani, grup care ulterior a fost redenumit „Metropol”.

Acest ansamblu a avut un impact semnificativ asupra scenei muzicale din acea perioadă, iar Mălineanu a început să își facă un nume în rândul tinerelor talente muzicale din România.

Grupul „Metropol” a susținut spectacole care au fost transmise în direct la radio, iar acest lucru i-a adus recunoaștere și apreciere din partea publicului.

Primele compoziții ale lui Henry Mălineanu

Un moment semnificativ în cariera sa a fost înregistrarea primelor sale compoziții pe discuri Columbia și Electrecord în 1938. Aceste piese au devenit rapid șlagăre în România și au fost interpretate de artiști consacrați ai vremii, cum ar fi Jean Moscopol și Gică Petrescu.

În același an, Mălineanu a fost acceptat ca membru al Societății Compozitorilor Români, o recunoaștere oficială a valorii sale ca artist și compozitor. Aceste realizări timpurii l-au consolidat în peisajul muzical românesc și i-au deschis drumul spre proiecte mai mari și mai ambițioase.

Vezi și: Veșnic vesel, un munte de talent, a ”mâncat actorie pe pâine”, încă din copilărie. Ovid Teodorescu, marea iubire a artistei Ilinca Cerbacev

Perioada celui de-Al Doilea Război Mondial

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Mălineanu a continuat să își urmeze cariera muzicală, devenind dirijor la Teatrele „Barașeum” (1942-1944) și „Gioconda” (1944-1948).

Aceste perioade nu au fost deloc facile din punct de vedere social și politic, dar artistul a reușit să depășească aceste dificultăți și să își continue activitatea muzicală.

În acești ani de război, muzica a fost un refugiu, iar Mălineanu a reușit să contribuie la cultura vremii, chiar și într-un context destul de tensionat.

Teatrul de Estradă și comediile muzicale

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Mălineanu a avut un rol semnificativ în dezvoltarea scenei muzicale din România, fiind unul dintre fondatorii Teatrului de Estradă.

Acest teatru a evoluat mai târziu în Teatrul de Revistă, un loc emblematic al muzicii și teatrului din perioada respectivă.

Între 1950 și 1958, Mălineanu a ocupat funcția de director muzical și dirijor al acestui teatru, o perioadă în care a avut ocazia să își pună amprenta asupra repertoriului artistic românesc.

Pe lângă implicarea sa în teatrele de revistă, Mălineanu a creat și numeroase comedii muzicale care au avut un impact deosebit asupra publicului. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără „Au fost odată… două orfeline” (1965), „Bună seara, domnule Wilde!” (1971) și „Lady X” (1974).

Toate aceste comedii muzicale au fost montate la Teatrul Nottara și au avut texte scrise de Eugen Mirea, iar muzica compusă de Mălineanu a adus o nouă dimensiune acestor spectacole, fiind apreciată de publicul larg.

Vezi și: Nicolae Stroe, jumătatea artistică mai bună a lui Vasile Vasilache. Povestea talentatului actor care a definit teatrul de revistă în România

Henry Mălineanu, la braț cu surorile Gamberto și trupa Teatrului Baraseum. Foto arhivă Teatrul de Revistă Constantin Tănase

A compus muzică pentru filme și teatru

Un alt aspect important al carierei lui Mălineanu a fost contribuția sa la muzica de film. A compus muzică pentru filme care au devenit clasice ale cinematografiei românești, cum ar fi „Portretul unui necunoscut” (1960), „Post restant” (1961) și „Răutăciosul adolescent” (1969). Muzica sa a avut un rol esențial în atmosfera acestor filme, contribuind la succesul lor și lăsând o amprentă asupra culturii cinematografice românești.

Pe lângă filme, Mălineanu a compus muzică și pentru diverse producții de teatru, iar lucrările sale au fost apreciate pentru profunzimea emoțională și complexitatea lor stilistică.

De asemenea, multe dintre piesele sale au fost folosite în producții de revistă și în emisiuni de radio, consolidându-i statutul de compozitor de seamă în peisajul muzical românesc.

Este numit Artist Emerit al poporului în 1962

De-a lungul carierei sale, Henry Mălineanu a fost distins cu numeroase premii și titluri onorifice. Printre cele mai importante distincții primite de Mălineanu se numără Premiul de Stat în 1953, titlul de Artist Emerit în 1962.

Primește numeroase premii la Festivalul de Muzică Ușoară de la Mamaia, un eveniment de prestigiu al muzicii ușoare românești, la care a participat de mai multe ori și a obținut premii importante în 1963, 1964, 1969, 1971 și 1984.

Aceste recunoașteri nu doar că au evidențiat valoarea sa artistică, dar au consolidat și influența sa în cultura română.

Unul dintre cei mai mari compozitori ai poporului român

Astăzi, moștenirea muzicală a lui Henry Mălineanu continuă să fie apreciată de publicul din România și din întreaga lume. Melodiile sale, multe dintre ele devenind șlagăre celebre, rămân o parte integrantă a patrimoniului cultural românesc.

Compozițiile sale au fost interpretate de mulți artiști de-a lungul decadelor și continuă să fie cântate la diverse evenimente și festivaluri.

Mălineanu a fost un muzician complet, capabil să îmbine cu succes muzica ușoară cu teatrul, filmul și jazzul, aducând astfel o contribuție valoroasă la dezvoltarea acestor domenii.

Talentul său de a compune melodii memorabile și de a crea atmosfere sonore captivante a lăsat o amprentă durabilă asupra muzicii românești, iar influența sa se resimte și astăzi, în numeroase producții de muzică ușoară, teatru și film.

Henry Mălineanu a fost nu doar un compozitor și dirijor remarcabil, ci și un om de cultură care a înțeles importanța muzicii în formarea și dezvoltarea unei națiuni.

De-a lungul unei cariere impresionante, a reușit să se impună ca una dintre figurile centrale ale muzicii ușoare românești, iar realizările sale continuă să fie un model de inspirație pentru noile generații de muzicieni.

Numele lui Henry Mălineanu răsună și astăzi în inimile iubitorilor de teatru, musical și artă din toate colțurile României, fiind considerat unul dintre cei mai mari compozitori și dirijori ai poporului nostru. Pe 25 martie 2025 s-au împlinit 105 ani de la nașterea geniului care a fondat Teatrul de Estradă din București.

Vezi și: Eleva marelui Notarra, fondatoarea Teatrului Atlantic, i-a făcut pe toți să râdă, deși sufletul îi plângea. Drama actriței Nora Piacentini, care și-ar fi luat zilele la 40 de ani