Harta utilizării de către oameni a inteligenței artificiale în Europa: România este ultima chiar și la acest capitol

Europa se împrietenește rapid cu inteligența artificială, dar nu toate țările țin același ritm. Un nou raport realizat de Microsoft și citat de Euronews arată că, de la lansarea ChatGPT în 2022, peste 1,2 miliarde de oameni din întreaga lume au folosit instrumente de inteligență artificială – o rată de adopție mai rapidă decât în cazul internetului, al computerului personal sau al smartphone-ului.

În interiorul Europei, imaginea este clară: țările bogate ale Uniunii Europene folosesc masiv AI în viața de zi cu zi și la locul de muncă. La polul opus, România reușește „performanța” de a fi, din nou, ultima în UE, de data aceasta la un capitol care ține mai degrabă de obiceiurile oamenilor decât de investiții publice directe.

Irlanda, Franța și Spania sunt campioanele europene ale AI

Potrivit datelor prezentate de Euronews, Uniunea Europeană se află în avangarda adopției de inteligență artificială, în special prin cele mai bogate state ale sale. Irlanda este campioana blocului comunitar: 41,7% dintre oameni declară că folosesc în mod regulat AI, fie în viața de zi cu zi, fie la locul de muncă.

Imediat în spatele Irlandei vin Franța, cu o rată de utilizare de 40,9%, și Spania, cu 39,7%. În aceste țări, instrumentele de tip ChatGPT, generatoarele de imagini, traducerile automate sau integrarea AI în aplicații de birou au devenit, pentru o parte semnificativă a populației, un reflex cotidian – fie pentru sarcini repetitive, fie pentru productivitate, fie pur și simplu pentru curiozitate și joacă.

Dincolo de granițele UE, tabloul continuă aceeași tendință. Norvegia și Regatul Unit sunt printre cei mai „înrăiți” utilizatori de AI din Europa: 45,3% dintre norvegieni și 36,4% dintre britanici folosesc în mod regulat astfel de instrumente, potrivit aceluiași raport. Aceste cifre confirmă faptul că AI nu mai este doar un subiect de conferință sau de știri tech, ci o unealtă pe care mulți europeni au început efectiv să o includă în rutină.

Microsoft observă și o tendință globală: adopția inteligenței artificiale este puternic corelată cu puterea economică a unei țări. În așa-numitul Nord Global, rata de adopție este în jur de 23%, comparativ cu 13% în Sudul Global. Cu alte cuvinte, acolo unde veniturile sunt mai mari și infrastructura digitală este solidă, oamenii au șanse mult mai mari să descopere, să testeze și să păstreze AI în viața lor de zi cu zi.

România și Grecia, la coada clasamentului european

Dacă vârful clasamentului este dominat de state bogate și foarte digitalizate, coada listei spune o altă poveste. România este ultima din Uniunea Europeană, cu doar 15,3% dintre oameni care folosesc inteligența artificială în mod regulat, fie la serviciu, fie acasă. Penultima este Grecia, cu 17,7%.

Asta înseamnă, foarte concret, că în timp ce în Irlanda sau Franța aproape jumătate din populație a integrat deja AI în viața de zi cu zi, în România doar aproximativ unul din șase oameni o folosește. Iar aici vorbim explicit de utilizare de către persoane fizice, nu de proiecte guvernamentale sau infrastructuri tehnologice. Este vorba despre cât de des deschide cineva un chatbot, un generator de imagini sau un instrument AI integrat în platformele de lucru.

Raportul Microsoft subliniază că diferențele nu țin doar de accesul la instrumentele de inteligență artificială în sine. „Decalajul este atribuibil nu doar accesului la instrumente de inteligență artificială; acesta reflectă disparități mai mari în ceea ce privește infrastructura, educația și limba”, notează autorii. Asta înseamnă că, în țări precum România, combinația dintre nivelul de infrastructură digitală, competențele digitale, expunerea la limbi străine (în special engleză) și încrederea în tehnologie joacă un rol esențial în ritmul lent al adopției.

În același timp, aproape patru miliarde de oameni din lume locuiesc în regiuni în care electricitatea, conectivitatea și capacitatea de calcul rămân o provocare – iar România, deși este stat UE și are o infrastructură mult peste medie la nivel global, se poziționează totuși în zona țărilor în care oamenii adoptă mai greu noile instrumente.

Soursă : Microsoft AI Diffusion Report/ Euronews

De ce contează această hartă și ce spune ea despre viitor

La prima vedere, faptul că românii folosesc mai puțin AI decât restul europenilor poate părea un detaliu tehnic sau chiar un subiect de glumă: „ultimii și la AI”. Dar pentru economia unei țări și pentru piața muncii poate deveni, în timp, un dezavantaj real. Inteligența artificială este deja folosită pentru a automatiza sarcini repetitive, pentru a genera documente, cod sau imagini, pentru analiză de date și pentru a accelera munca în aproape orice domeniu – de la marketing și contabilitate până la programare și cercetare.

Dacă firmele și angajații din alte state europene învață mai repede să lucreze „mână în mână” cu AI, productivitatea lor poate crește mai repede decât a celor care rămân în afara acestui val. Asta poate însemna, pe termen mediu, companii mai competitive în Irlanda, Franța sau Norvegia și un handicap suplimentar pentru economii care deja se află la coadă la venituri, investiții sau salarii, cum este și cazul României.

Raportul Microsoft insistă pe ideea că investițiile în educație, competențe digitale și infrastructură rămân esențiale pentru a reduce decalajul. O țară în care oamenii au conexiuni rapide la internet, dispozitive moderne, acces la formare digitală și un nivel bun de alfabetizare tehnologică va adopta mult mai ușor instrumente precum ChatGPT sau alte servicii AI. În lipsa acestor ingrediente, AI rămâne „ceva de pe internet” pe care îl folosesc mai mult alții.

Harta utilizării inteligenței artificiale în Europa nu este doar un clasament de curiozitate, ci un semnal despre felul în care se redesenează diferențele dintre economii, companii și societăți. Iar faptul că România este, din nou, pe ultimul loc, ar trebui să fie punctul de pornire pentru o discuție serioasă despre educație digitală, infrastructură și felul în care ne pregătim – sau nu – pentru următorul val tehnologic.