Gunoiul unora, comoara altora. Câștigă bani buni din strânsul ambalajelor, iar fratele ei din Spania “o invidiază”, spune o româncă pentru presa din Marea Britanie
Într-un mic sat din Transilvania, un gest simplu – returnarea sticlelor, dozelor și borcanelor – spune povestea unei schimbări naționale impresionante. România, mult timp codașa Europei la reciclare, a reușit în doar doi ani să devină un exemplu de bune practici prin introducerea sistemului de returnare a garanției (SGR).
Cum a schimbat România regulile reciclării
Principiul sistemului SGR este extrem de simplu: la achiziționarea unei băuturi, consumatorul plătește o garanție de 0,50 lei pe ambalaj, sumă pe care o recuperează atunci când returnează recipientul la punctele de colectare. De la sate până la marile orașe, mașinile automate de preluare sau ghișeele din magazine primesc zilnic milioane de ambalaje. Rezultatul? În unele luni, rata de colectare a ambalajelor pentru băuturi a ajuns la 94%, o performanță impensabilă în urmă cu câțiva ani.
Succesul României este cu atât mai remarcabil cu cât pornea de pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclare, cu rate stagnante între 11% și 14% timp de un deceniu. În 2021, doar 1% din materialele folosite în economie erau reciclate și reintroduse în circuit. Lansarea SGR, coordonată de compania RetuRO în parteneriat public-privat, a schimbat radical această dinamică. Peste 7,5 miliarde de ambalaje au fost returnate în mai puțin de doi ani, iar România a devenit un punct de referință pentru țări precum Polonia, Bulgaria, Serbia sau Turcia, care își pregătesc propriile sisteme similare.
Un alt factor cheie a fost cadrul legal strict: magazinele sunt obligate să accepte ambalajele dacă vând acele produse, iar refuzul poate atrage amenzi. Mai mult, comercianții beneficiază de stimulente financiare care le acoperă costurile de procesare. O campanie de informare inspirată din hora românească a promovat ideea de responsabilitate colectivă, iar rezultatele nu au întârziat să apară: 9 din 10 români spun că au folosit sistemul cel puțin o dată.
Românii, mulţumiţi de programul SGR
Totuși, specialiștii atrag atenția că ambalajele pentru băuturi reprezintă doar 5% din totalul deșeurilor generate în țară. Deși programul SGR este un pas uriaș înainte, el nu rezolvă complet problema deșeurilor. Organizațiile de mediu subliniază importanța reutilizării ambalajelor, nu doar a reciclării. O sticlă reutilizabilă poate înlocui zeci de recipiente de unică folosință și reduce semnificativ impactul asupra mediului.
Pentru oamenii obișnuiți, cum este Dana Chitucescu din Pianu de Jos, acest program a devenit parte din viața de zi cu zi: o pungă de ambalaje goale se transformă în câțiva zeci de lei înapoi și, mai ales, într-un mediu mai curat.
Pentru Dana și pentru mulți alți români, schimbarea este deja vizibilă: râurile nu mai sunt pline de PET-uri, iar drumurile satelor sunt mai curate. Iar când românii din diaspora privesc cu invidie acest sistem, devine clar că, în sfârșit, România oferă un exemplu pozitiv în Europa. Un exemplu care arată că, uneori, o sticlă returnată poate însemna un pas mare către un viitor mai curat.
„Fratele meu locuieşte în Spania şi este invidios că nu au şi ei aşa ceva acolo. Au un program asemănător, dar nu ca în România. Este un lucru benefic pentru mediul înconjurător, asta e clar”, spune femeia, conform The Guardian.