Grigore Alexandru Ghica, „unul dintre nefericiții istoriei”. Domnitorul vizionar care a dezrobit romii, a reformat Moldova și a visat Unirea Principatelor, s-a sinucis departe de ţară

Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul domn al Moldovei, a fost depus duminică în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, în urma deciziei preşedintelui României, Nicuşor Dan. Repatrierea sa simbolică marchează un act de reparație morală pentru unul dintre cei mai luminați și curajoși domnitori din istoria modernă a României. Rămăşiţele au fost deshumate din cimitirul francez Le-Mée-sur-Seine și vor fi reînhumate la Iași, acolo unde domnitorul a visat la o Moldovă liberă, unită și demnă.

Grigore Alexandru Ghica, un domn al reformelor și al curajului moral

Grigore Alexandru Ghica a fost domn al Moldovei în două rânduri (1849–1853 și 1854–1856). Provenea dintr-o familie boierească veche și respectată, fiind fiul lui Alecu Ghica și al Elenei Sturdza. Educația sa, făcută în marile școli ale Europei, i-a oferit o viziune modernă și o gândire luminată. Ghica vorbea fluent mai multe limbi străine și era cunoscut pentru cinstea, inteligența și cultura sa vastă.

Ajuns pe tron într-o perioadă dificilă, a refuzat să impună biruri pentru a recupera sumele plătite la Poarta Otomană pentru obținerea domniei.

„Aceasta e o cheltuială personală, nu o povară pentru popor”, ar fi spus el. Prin acest gest, și-a câștigat respectul și iubirea moldovenilor, într-o epocă în care corupția și abuzurile erau regulă, nu excepție.

Vezi şi: S-ar fi iubit cu propria nepoată, a renunțat la tron după o noapte de amor cu o contesă și s-a împușcat în cap din cauza presiunilor politice. Istoria domnitorului Grigore Alexandru Ghica

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Reforme pentru oameni: educație, sănătate și libertate

Domnia lui Ghica a fost una profund reformatoare. El a înțeles că modernizarea societății nu poate veni fără educație, justiție socială și libertate. A reorganizat învățământul pe trei niveluri – primar, secundar și superior – și a introdus limba română ca limbă oficială de predare, înlocuind limba greacă. A fondat Facultatea de Filosofie și Facultatea de Drept, o școală de moșit și o școală de chirurgie, oferind tinerilor șansa de a se instrui în țară.

Tot sub domnia sa s-au construit ospicii pentru infirmi, instituții pentru copiii abandonați și centre de sprijin pentru femeile însărcinate și sărace – un gest de o rară umanitate pentru secolul al XIX-lea. În plus, a redus taxele vamale de la 12% la 5%, stimulând comerțul și dezvoltarea economică.

Grigore Alexandru Ghica, un domnitor al Unirii

Una dintre cele mai importante realizări ale sale a fost dezrobirea romilor, o decizie curajoasă și umanitară care a pus capăt unei rușini istorice – robia. Prin această măsură, Ghica a demonstrat că vede în toți oamenii demnitatea și dreptul la libertate, indiferent de originea lor.

Un domnitor al Unirii

A fost și inițiatorul organizării Jandarmeriei Române pe model francez, pentru a menține ordinea și siguranța publică într-o manieră profesionistă. De asemenea, a înființat Departamentul Lucrărilor Publice, a introdus telegraful și a promovat libertatea presei, încurajând exprimarea liberă a ideilor – o dovadă a deschiderii sale către valorile europene.

Grigore Alexandru Ghica a fost un susținător fervent al Unirii Principatelor, chiar dacă acest ideal i-ar fi putut costa tronul. A înțeles că numai o Românie unită putea fi puternică și respectată între națiunile Europei. Din păcate, convingerile sale progresiste și refuzul de a se supune intereselor străine i-au atras dușmani puternici, iar în 1856 a fost mazilit și trimis în exil.

Grigore Alexandru Ghica, portret din colecția Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon. (Imagine: MNIR)

Exilul și sfârșitul tragic

Izolat politic și urmărit de pamflete jignitoare, Ghica s-a retras în Franța, la Castelul du Mée. Departe de țară și de idealurile sale, domnitorul a căzut pradă depresiei. În seara de 4 august 1857, s-a sinucis, la doar 48 de ani, în urma unei profunde suferințe interioare.

A rămas în istorie drept „unul dintre nefericiții istoriei”, dar și unul dintre cei mai vizionari conducători ai Moldovei. Reformele sale au deschis drumul modernizării și au pregătit terenul pentru Mica Unire din 1859, visul pe care el îl purtase în suflet până la sfârșit.

Astăzi, repatrierea sa simbolizează recunoașterea unui om care a pus binele public mai presus de sine. Grigore Alexandru Ghica nu a fost doar ultimul domn al Moldovei, ci primul mare modernizator al României, un conducător care a înțeles că libertatea, educația și dreptatea socială sunt temelia unei națiuni demne.