Generația Z și blestemul ecranelor: cum a devenit internetul dușmanul tăcut al relațiilor reale

Trăim într-o epocă în care conexiunile digitale sunt la un click distanță, dar conexiunile reale devin din ce în ce mai rare. Deși internetul a deschis porți uriașe spre informație, inovație și comunicare globală, pentru mulți tineri din Generația Z – cei născuți între 1997 și 2012 – această revoluție tehnologică a adus și pierderi greu de cuantificat: pierderea interacțiunii autentice, a empatiei și chiar a concentrării.

Din ce în ce mai mulți tineri vocalizează acum ceea ce poate simți întreaga lor generație: oboseala de tehnologie și nevoia de reconectare umană. Într-un climat digital mereu activ, în care notificările se luptă cu liniștea interioară, generația născută cu telefonul în mână începe să se întrebe ce preț a plătit, cu adevărat, pentru acest acces nelimitat.

„Suntem împreună, dar fiecare pe telefonul lui”

Mulți tineri admit că nu mai știu cum să poarte o conversație normală. Când ies cu prietenii, tot ce se aude este tăcerea apăsătoare a tastelor sau scroll-ul obsesiv prin TikTok.

„Nu mai am prieteni deloc acum. Când sunt împreună cu cineva, stăm în tăcere pe telefoane”, spune un adolescent citat de Buzzfeed.

Această tendință nu este doar o problemă de preferințe personale, ci un simptom al unui fenomen mai amplu: izolarea socială generată de utilizarea excesivă a tehnologiei. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, adolescenții români se află pe primul loc într-un clasament al folosirii problematice a rețelelor sociale, iar experții trag un semnal de alarmă.

Ce se duce obligatoriu la cimitir de Izvorul Tămăduirii pentru sufletul celor adormiți. Lista completă

Horoscopul zilei de vineri, 25 aprilie 2025. Zodia care trebuie să evite conflictele, nu aduc nimic bun

Terapeutul Mirela Husaru, formată în metoda Gabor Maté, explică pentru Libertatea: „Accesul constant la internet reduce dorința de a interacționa față în față. Aceasta duce adesea la dependență și anxietate socială”. Tinerii din Generația Z aleg adesea conversațiile digitale în detrimentul celor reale, ceea ce afectează capacitatea de a forma relații autentice.

Izolarea nu e doar o emoție trecătoare, ci o stare cronică ce afectează relațiile interpersonale, sănătatea mentală și chiar stima de sine. Mulți adolescenți declară că preferă să vorbească cu inteligența artificială decât cu oameni reali – un semn clar că tehnologia, deși utilă, a devenit un substitut periculos pentru conexiunile umane.

Un alt efect toxic al prezenței masive online este bombardarea constantă cu idealuri nerealiste. Rețelele sociale vând o realitate editată: frumuseți perfecte, succes garantat, stiluri de viață fără eșec. În spatele acestor imagini, tinerii se confruntă cu sentimente de inferioritate, anxietate și confuzie identitară.

„Sunt expuși la idealuri nerealiste pe rețelele sociale, ceea ce generează insecuritate. Această viață online reduce capacitatea de a dezvolta empatie, deoarece interacțiunile sunt deseori superficiale”, avertizează Mirela Husaru.

Mulți tineri nu mai știu cum să își exprime emoțiile în fața altor oameni. Conectarea reală presupune vulnerabilitate, ascultare, răbdare – calități care nu se pot învăța din meme-uri sau reels. Un tânăr din Generația Z recunoaște: „Am fost educat acasă, așa că pot gestiona o conversație. Dar cei de vârsta mea știu doar cum să interacționeze pe social media”.

Empatia – pilonul esențial al relațiilor umane – devine o abilitate pierdută. Și, odată cu ea, dispare și capacitatea de a construi prietenii profunde, de a înțelege suferința altora sau de a avea conversații autentice fără filtru digital.

Un deficit de atenție cu rădăcini în multitasking

În plus față de problemele emoționale, internetul afectează și funcționarea cognitivă a tinerilor. Consumul continuu de conținut rapid – shorts, stories, TikTok – antrenează creierul pentru recompense rapide, dar reduce capacitatea de concentrare.

„Studiul la universitate este mai greu. Sunt mereu distrasă de social media și de alte lucruri de pe internet. Nivelul meu de concentrare e prea scăzut”, mărturisește o adolescentă.

Specialiștii subliniază că multitasking-ul digital – trecerea constantă între aplicații, mesaje și platforme – scade performanța cognitivă și face imposibilă angajarea în discuții profunde. Mirela Husaru avertizează că „acest lucru face mai dificilă menținerea unei conversații și a atenției în interacțiunile sociale”.

Chiar dacă mulți dintre acești tineri recunosc efectele negative ale tehnologiei, ieșirea din dependență este dificilă. Un adolescent afirmă cu sinceritate: „Cred că mulți dintre noi am primit telefoanele prea devreme și acum nu ne putem descurca fără ele. Dar telefonul nu e un drept, e un privilegiu. Învață să nu-l folosești o oră și vei fi bine”.

Cum poate fi echilibrată relația cu tehnologia

Realitatea este clară: Generația Z trăiește între două lumi – cea virtuală, plină de stimuli, și cea reală, tot mai tăcută. Pentru ca tinerii să nu se piardă complet în lumea digitală, este esențială implicarea adulților – părinți, profesori, mentori – în educarea unui echilibru sănătos între online și offline.

„În momentul în care îi dăm un telefon unui copil, îi oferim acces spre un univers virtual. Este responsabilitatea noastră să le oferim contextul în care să cunoască viața reală”, subliniază terapeutul.

Nu este vorba de a renunța complet la internet, ci de a învăța să-l folosim cu măsură și conștiență. Tinerii au nevoie de spații în care să se exprime autentic, fără filtre sau presiuni, iar asta începe cu recunoașterea nevoii de reconectare.