Generația cu diplome, dar fără joburi! Tinerii visează la salarii prea mari. Pentru 2.500 de lei mulți nici nu se dau jos din pat

Șomajul în rândul tinerilor din țara noastră nu mai este doar o problemă economică internă, ci una care se face evidențiată la nivelul întregii comunități europene. Ne situăm în topul clasamentului țărilor care au cel mai mare procent de tineri fără job, din UE. Cauzele sunt multiple, dar una dintre ele, spun experții, e reprezentată de faptul că tinerii dau cu piciorul oportunităților de lucru din cauză că au așteptări salariale prea mari. Ce fac în schimb? Urmează idoli falși de pe internet și caută soluții să se îmbogățească rapid.

Cele mai recente date de la Eurostat plasează țara noastră pe un loc fruntaș în rândul statelor care înregistrează cele mai mari rate ale șomajului în cazul tinerilor.

În doar patru ani, România a făcut un salt deloc onorant: de pe locul 10 pe podiumul negativ al Uniunii Europene la șomajul în rândul tinerilor. Dacă în urmă cu câțiva ani păream încă departe de vârfurile rușinoase ale acestui clasament, anul trecut am urcat direct pe locul 3. Asta înseamnă că tot mai mulți tineri români cu vârste între 15 și 24 de ani nu reușesc să-și găsească un loc de muncă.

Potrivit datelor Eurostat, aproape un sfert dintre tinerii români – mai exact 24% – sunt șomeri, ceea ce ne plasează pe un loc îngrijorător în topul european, imediat după Spania și Suedia.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Cea mai grea situație o regăsim în rândul tinerilor de la sate

Tinerii de la țară sunt într-o situație mult mai vulnerabilă decât cei de la orașe. Aici, rata șomajului sare de 30% în rândul tinerei generații. Din nefericire pentru ei, oportunitățile de muncă în zonele rurale nu sunt la fel de competitive precum cele oferite de mediul urban.

Eurostat arată că la noi în țară există un număr semnificativ de joburi disponibile, dar problema constă în faptul că acestea sunt concentrate aproape exclusiv în marile orașe, în timp ce tinerii din mediul rural nu au prea multe șanse la o carieră.

Mulți tineri nu-și găsesc de lucru pentru că au așteptări prea mari privind salariile

Mai mult, spun experții în piața muncii, mulți tineri au așteptări salariale nerealiste și preferă să se orienteze spre economia informală sau chiar ilegală.

Într-o lume în care modelele de succes promovate online înseamnă bani mulți, rapid, fără „9 to 5” și fără șefi, e din ce în ce mai greu să motivezi un tânăr să accepte un job de bază, cu salariu minim și responsabilități repetitive.

De aici până la a căuta soluții în afara circuitului economic legal nu mai e decât un pas. În lipsa unor perspective reale, unii aleg drumul economiei informale – „munca la negru”, diverse comisioane fără contract sau activități ocazionale, toate lipsite de protecție socială. Iar alții se aventurează chiar mai departe, spre zona gri sau neagră a economiei, pe care specialiștii o numesc, sugestiv, „economia de cazinou”.

Acest termen desemnează activități economice unde câștigurile sunt rapide, dar incerte, instabile și adesea riscante sau ilegale: pariuri, criptomonede speculative, trading impulsiv, jocuri de noroc online, rețele informale de dropshipping sau alte metode promovate agresiv pe rețelele sociale ca „bani ușor de făcut”. Nu e întâmplător că mulți tineri din mediul rural – unde oportunitățile reale lipsesc – sunt atrași de aceste forme alternative de „angajare”, mai ales când văd cum un „influencer” le promite venituri de mii de euro din propria sufragerie.