Gamerii contra giganți: „Stop Killing Games” trece de 1 milion de semnături, dar lupta e departe de final

Campania Stop Killing Games a trecut de un prag simbolic și juridic esențial: peste un milion de semnături au fost strânse pentru a proteja accesul jucătorilor la jocurile video cumpărate, chiar și după ce studiourile decid să le scoată din circulație. Deși pare doar o petiție, impactul ei este cât se poate de real – dacă semnăturile sunt validate, Uniunea Europeană este obligată să analizeze o posibilă lege în acest sens.

Inițiativa a fost pornită de Ross Scott, cunoscut creator de conținut și militant pentru drepturile gamerilor, ca răspuns la controversa generată de Ubisoft în 2024, când compania a delistat jocul The Crew din magazinele digitale, a închis serverele și a retras accesul celor care deja îl cumpăraseră. Practic, jucătorii au pierdut banii investiți în titlul respectiv, fără vreo opțiune de refund sau mod alternativ de a juca.

Scott și susținătorii săi consideră că astfel de practici pun în pericol proprietatea digitală, libertatea de consum și, în esență, cultura jocurilor video. Stop Killing Games propune o lege care să oblige dezvoltatorii să mențină funcționalitatea jocurilor, chiar dacă oficial se încheie suportul pentru ele – fie prin lansarea de servere private, fie prin oferirea unor versiuni offline.

Semnăturile există, dar acum începe verificarea

Deși campania a trecut deja de 1,2 milioane de semnături, Ross Scott avertizează că e nevoie de o marjă de siguranță de 10%, întrucât unele formulare ar putea fi completate greșit sau falsificate. Nu e vorba de o simplă petiție online: acest demers se desfășoară printr-un cadru oficial al Comisiei Europene, iar trimiterea de semnături false este considerată infracțiune.

Într-un video postat recent pe YouTube, Scott subliniază faptul că procesul este unul serios: „Aceasta nu e o petiție de pe change.org – este un mecanism guvernamental. Falsificarea semnăturilor este o crimă.” Prin urmare, inițiativa vizează nu doar un număr de semnături, ci validarea acestora într-un mod juridic care să permită propunerea unei legislații europene.

Această luptă este vitală într-o industrie tot mai orientată spre servicii „always online”, unde jocurile devin temporare și depind de servere controlate exclusiv de dezvoltatori. Dacă nu există o legislație clară, orice joc cumpărat azi poate deveni inaccesibil mâine, fără avertisment.

Industria reacționează dur: marile studiouri nu vor schimbare

Previzibil, marii jucători din industrie nu sunt încântați de această inițiativă. Un grup european de lobby, Video Games Europe, care include companii precum Electronic Arts, Microsoft și Nintendo, a emis un comunicat ferm împotriva Stop Killing Games. Aceștia susțin că o eventuală lege care obligă menținerea accesului la jocuri ar:

• Crește costurile și riscurile de dezvoltare;
• Descuraja inovația în jocurile online-only;
• Pune în pericol protecția datelor, în cazul în care ar exista servere private neautorizate.

„Multe titluri sunt concepute de la zero pentru a fi exclusiv online; propunerile ar face astfel de jocuri imposibil de susținut economic.”, afirmă comunicatul. În plus, publisherii spun că nu pot garanta siguranța datelor sau combaterea conținutului ilegal pe servere alternative, ceea ce i-ar putea expune juridic.

Aceste reacții arată clar că lupta nu se va da doar în numărul de semnături, ci în negocierea unor interese comerciale majore. Companiile vor proteja modelele actuale de monetizare, chiar dacă ele adesea vin în detrimentul consumatorului final.

De ce te privește și pe tine acest subiect

Dacă ai cumpărat vreodată un joc digital, ești direct afectat de acest tip de practici. Chiar și în România, numeroase titluri au fost retrase de pe Steam, Epic Games sau alte platforme, fără nicio garanție că vei putea accesa conținutul pentru care ai plătit. Inițiativa Stop Killing Games ridică o întrebare esențială: când cumperi un joc, ești proprietar sau doar chiriaș?

Într-o eră digitală, dreptul de a păstra ceea ce ai cumpărat nu mai este garantat. Tocmai de aceea, dacă petiția reușește să treacă în etapa legislativă, ar putea fi primul pas spre o reglementare clară a proprietății digitale în gaming.