Frumoasa care nu există: modelul AI din Vogue aprinde revolta în industria modei

Într-o lume în care frumusețea a fost mereu supusă standardelor nerealiste, o nouă controversă zdruncină industria modei. Pentru prima oară, o revistă-icon precum Vogue a publicat în paginile sale o reclamă în care apare un model generat de inteligență artificială. Deși discret menționată drept imagine creată de AI, apariția acestei figuri artificiale a declanșat reacții dure din partea modelelor, activiștilor și specialiștilor în sănătate mintală. Campania este semnată de brandul Guess și realizată de o firmă fondată de o britanică și o româncă: Valentina Gonzalez și Andreea Petrescu.

Acest moment nu este doar un experiment vizual, ci un punct de cotitură în felul în care industria percepe corpul uman, reprezentarea feminină și viitorul muncii în modă.

Fotografia din paginile revistei arată o femeie blondă, impecabilă, într-o rochie maxi în dungi, într-o postură de vis. Dar acest model nu există. A fost creat pe calculator, de compania Seraphinne Vallora, la cererea cofondatorului Guess, Paul Marciano. Ideea i-a venit după ce a văzut postări cu modele AI pe Instagram.

Procesul de creare nu este unul simplu: durează până la o lună și costă zeci de mii de dolari. Cu toate acestea, beneficiile pentru branduri sunt evidente: nu mai e nevoie de locații de shooting, make-up artiști, stiliști, fotografi sau modele reale. Costuri minime, control total, perfecțiune fără complicații. Iar rezultatul final este aproape imposibil de deosebit de o fotografie reală – cu excepția unei mici note de subsol, aproape invizibilă, care anunță că imaginea a fost generată de AI.

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Această abordare a stârnit un val de critici din partea celor care activează sau au activat în industria modei. Printre cei mai vocali se numără modelul plus-size și activistul Felicity Hayward, care denunță decizia ca fiind „leneșă și ieftină”. „Nu este vorba doar despre bani, ci despre anularea progresului făcut în direcția diversității”, afirmă ea.

Diversitatea, redusă la tăcere de algoritmi

După ani în care podiumurile au început timid să reflecte realitatea – cu modele trans, musulmane sau plus-size – pare că algoritmii readuc moda la standardele sale cele mai toxice: tinere, subțiri, albe și fără nicio imperfecțiune. Când modelele create de AI devin norma, modelele reale „pur și simplu nu mai sunt chemate”, afirmă Hayward.

Această tendință nu afectează doar industria modei, ci și sănătatea mintală a publicului. Vanessa Longley, directoarea organizației Beat, specializată în tulburări de alimentație, atrage atenția că imaginile irealiste pot provoca anxietate, depresie și dezvoltarea unor comportamente nesănătoase, mai ales în rândul tinerilor. Lipsa transparenței – cum ar fi etichetarea vagă sau inexistentă a imaginilor generate de AI – agravează și mai mult problema.

În Marea Britanie, nu există obligația legală de a menționa clar dacă o imagine e artificială. Deși Guess a făcut-o, mențiunea este într-un font minuscul, în marginea paginii. Practic, un cititor obișnuit poate crede fără probleme că imaginea este reală, mai ales când este însoțită de sigla Vogue, un brand cu autoritate globală în definirea frumuseții.

Tehnologia care șterge oamenii din peisaj

Fondatoarele companiei Seraphinne Vallora – Valentina Gonzalez (Marea Britanie) și Andreea Petrescu (România) – spun că tehnologia AI nu înlocuiește, ci completează, oferind brandurilor o alternativă creativă. Ele recunosc totuși că nu au creat până acum modele diverse. De ce? Pentru că „publicul nu reacționează bine” la astfel de imagini, iar „tehnologia nu e suficient de avansată” pentru a reda corect trăsături mai puțin convenționale.

Această justificare este contestată de mulți din industrie. Sara Ziff, fost model și fondatoarea organizației Model Alliance, numește întreaga campanie Guess „un exercițiu de reducere a costurilor mascat în inovație”. În lipsa unor reglementări clare, spune ea, industria va continua să folosească AI nu pentru a îmbunătăți, ci pentru a elimina. Iar victimele vor fi oamenii reali: modele, fotografi, creativi, dar și consumatorii în căutare de autenticitate.

La rândul său, Sinead Bovell, fost model și actual antreprenor tech, avertizează că această estetică „prea perfectă” riscă să devină norma, iar publicul va învăța să respingă orice nu se aliniază standardelor artificiale. Când algoritmul decide ce e frumos, iar brandurile aleg „siguranța” imaginii generate, diversitatea devine un inconvenient.

Frumusețea digitală are față, dar nu suflet. Și, în timp ce revistele o promovează ca pe viitorul modei, întrebarea reală este: ce fel de viitor vrem să construim? Unul în care oamenii sunt înlocuiți de proiecții perfecte sau unul în care imperfecțiunile noastre sunt celebrate ca parte din identitate?

Industria modei pare că s-a întors în timp, sub pretextul progresului tehnologic. Și, poate cel mai grav, o face cu tăcerea complice a giganților care altădată dictau trendurile, precum Vogue. Ce urmează? Un podium fără oameni. Sau o rezistență care cere din nou: realul contează.