Fructele se coc mai devreme în această țară din Europa. Experții avertizează că natura este sub presiune
Un fenomen neobișnuit a început să atragă atenția specialiștilor din Marea Britanie: fructele de pădure, merele și chiar ghindele au apărut cu mult înainte de toamnă. În același timp, multe specii de arbori au început să își piardă frunzele, deși temperaturile rămân ridicate. Explicația nu ține de o schimbare firească a anotimpurilor, ci de stresul la care natura este supusă din cauza valurilor de căldură și a secetei severe.
Cercetătorii atrag atenția că aceste dereglări ale ciclurilor naturale pot afecta atât biodiversitatea, cât și siguranța alimentară. Dincolo de impresia vizuală că „toamna a venit mai devreme”, schimbările indică un dezechilibru profund al ecosistemelor, iar efectele pe termen lung ar putea fi greu de controlat.
Căldura extremă și lipsa apei schimbă ritmul naturii
Anul 2025 a adus Marii Britanii al patrulea val de caniculă al verii, cu temperaturi ce au atins 33,4 grade Celsius, în timp ce cinci regiuni se confruntă oficial cu secetă. Această combinație de căldură și lipsă de apă a forțat plantele și arborii să reacționeze printr-un „mecanism de supraviețuire”. Astfel, multe specii de copaci au început să își arunce frunzele mai devreme, pentru a reduce consumul de apă, iar unele, precum stejarii, și-au lăsat deja ghindele să cadă, într-o strategie de asigurare a regenerării.
Experții subliniază că nu este vorba despre un început prematur al toamnei, ci despre o reacție de apărare a naturii. Kathryn Brown, director pentru schimbări climatice la Wildlife Trusts, a explicat că arborii își setează semințele mai devreme atunci când sunt supuși stresului, încercând să își crească șansele de supraviețuire. În paralel, multe mure au apărut și s-au uscat deja încă din mijlocul verii, fenomen legat direct de lipsa apei din sol.
Această accelerare forțată a ciclului de viață al plantelor este un semnal clar că mediul nu mai respectă tiparele sezoniere obișnuite. Iar schimbările nu se opresc aici: arborii afectați de secetă pot deveni instabili, fiind raportate cazuri în care crengi masive cad brusc, fenomen asociat perioadelor lungi de uscăciune.
Un „gol alimentar” amenință fauna sălbatică
Pe lângă impactul vizibil asupra vegetației, specialiștii atrag atenția și asupra efectelor indirecte asupra faunei. În mod normal, păsările precum mierlele își hrănesc puii cu insecte primăvara și vara, iar toamna se bazează pe fructe de pădure și semințe. Dacă aceste resurse dispar înainte de sezon, apare un „gol alimentar” periculos pentru supraviețuirea lor.
Lipsa hranei în perioada premergătoare iernii ar putea afecta grav animalele care depind de rezerve pentru a trece prin lunile reci. Situația este cu atât mai complicată cu cât adaptarea speciilor la schimbări bruște este limitată, iar ciclurile naturale „date peste cap” creează haos în ecosisteme.
Profesorul Tim Sparks, coautor al raportului „State of the UK Climate” realizat de Met Office, a subliniat că temperaturile ridicate duc la coacerea mai rapidă a fructelor, însă uscăciunea excesivă le face să se stafidească. Tot el a menționat că, deși seceta duce la pierderea frunzelor, un climat mai cald, în general, ar fi favorizat menținerea lor pentru mai mult timp. Cu alte cuvinte, schimbările climatice produc efecte contradictorii, iar rezultatul este un ciclu de toamnă mai lung, dar imprevizibil.
Agricultura și securitatea alimentară sub presiune
Nu doar ecosistemele naturale sunt afectate, ci și agricultura. Fermierii britanici au început să resimtă tot mai mult extremele climatice, care oscilează între inundații și secete. Vicepreședintele Uniunii Naționale a Fermierilor, Rachel Hallos, a declarat că producția agricolă devine tot mai dificil de planificat, iar securitatea alimentară trebuie tratată ca o prioritate națională.
Anul trecut recoltele au fost compromise de ploile excesive, iar anul acesta lipsa precipitațiilor a pus din nou în dificultate fermierii. În aceste condiții, Hallos a cerut sprijin guvernamental pentru investiții în infrastructură de apă, soiuri de culturi rezistente și programe de adaptare la schimbările climatice.
Datele oficiale ale Met Office arată că fenomenele extreme sunt în creștere: iernile devin mai ploioase, iar valurile de căldură mai frecvente și mai intense. Iunie 2025 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată în Anglia și a doua cea mai caldă pentru întreaga Mare Britanie de la începutul măsurătorilor, în 1884.
Experții avertizează că ceea ce se observă acum are loc la un nivel de încălzire globală de aproximativ 1,5 grade Celsius peste perioada preindustrială. Cum se așteaptă creșteri suplimentare în următorii ani, temerile privind impactul viitor sunt și mai mari. „Dacă vedem aceste efecte la un nivel relativ scăzut de încălzire, ce ne așteaptă în următorii cinci sau zece ani?”, a întrebat retoric Kathryn Brown.
Fructele care se coc prea devreme, frunzele care cad înainte de vreme și recoltele compromise de secetă sunt semnale clare că natura este supusă unei presiuni uriașe. Marea Britanie experimentează deja o realitate care arată cât de fragil este echilibrul dintre climă, ecosisteme și siguranța alimentară. Schimbările climatice nu mai reprezintă o proiecție îndepărtată, ci o problemă imediată, cu efecte vizibile și greu de ignorat. În acest ritm, viitoarele toamne ar putea să nu mai semene deloc cu anotimpul „belșugului” descris odinioară în poezii, ci cu un sezon al incertitudinii și al adaptării forțate.