Fraudele digitale alimentate de inteligența artificială cresc accelerat în România, potrivit unui raport

Numărul atacurilor informatice care folosesc instrumente avansate de inteligență artificială a înregistrat o creștere majoră în 2025, la nivel global fiind raportat un avans de aproximativ 180%.

România se numără printre statele unde fenomenul s-a intensificat vizibil, potrivit unei platforme internaționale specializate în verificarea identității și detectarea fraudelor digitale.

Infractorii online adoptă strategii din ce în ce mai sofisticate, dezvoltând identități false și folosind tehnologii greu de depistat pentru a manipula victimele, se arată pe Știrile Pro tv.

În paralel, au început să apară aplicații menite să îi ajute pe utilizatori să identifice mai ușor imaginile sau clipurile manipulate digital, în special cele generate prin tehnici de tip deepfake.

Creșterea conținutului deepfake și poziția României în Europa

Fraudele informatice devin tot mai complexe, combinând algoritmi de inteligență artificială cu sisteme automate capabile să ruleze atacuri fără intervenție umană.

Datele furnizate de platforma globală de securitate digitală arată că materialele deepfake, clipuri sau fotografii modificate digital, sunt folosite într-un număr tot mai mare de scenarii frauduloase.

Statisticile pentru 2025 indică o creștere de 145% a conținutului deepfake detectat în România, ceea ce plasează țara pe locul al șaptelea în Europa. Cele mai afectate state sunt Bosnia și Herțegovina (588%), Macedonia de Nord (333%) și Cipru (320%), urmate de Muntenegru, Croația și Polonia.

Pentru a sprijini publicul, o organizație neguvernamentală românească a lansat platforma „detectivulAI”, un instrument educațional care oferă exemple de imagini și clipuri, unele reale, altele falsificate, pentru a ajuta utilizatorii să exerseze identificarea acestor manipulări.

De exemplu, într-una dintre simulări, un grup de muncitori pare autentic, însă analiza dezvăluie mișcări nenaturale și deformări ale corpului, indicii clare ale unei prelucrări digitale.

De ce sunt greu de depistat deepfake-urile: explicațiile specialiștilor

Experții în inteligență artificială atrag atenția că aceste falsuri sunt dificil de identificat chiar și pentru ochiul antrenat.

Conform specialiștilor, imperfecțiunile, precum fundaluri distorsionate sau elemente care nu par naturale – sunt ușor de trecut cu vederea atunci când conținutul exploatează emoțiile privitorilor.

Testele realizate pe platformă arată că mulți oameni consideră în mod eronat că anumite imagini reale ar fi generate de AI, fie din cauza calității scăzute, fie din cauza contextului neobișnuit.

Astfel de confuzii contribuie la propagarea dezinformării și pot afecta încrederea publicului în materialele vizuale de pe internet.

Conținutul deepfake circulă tot mai mult în rețelele sociale și în aplicațiile de întâlniri, dar este folosit și în contexte serioase, inclusiv pentru încheierea unor contracte sau pentru escrocherii financiare.

Reprezentanții organizațiilor care studiază fenomenul avertizează că astfel de tehnici pot duce la pierderi materiale considerabile și la situații în care victimele sunt manipulate în mod complex.

Potrivit platformei internaționale dedicate prevenirii fraudelor digitale, România ocupă în prezent locul 16 în Europa în ceea ce privește frecvența fraudelor informatice, un semnal îngrijorător privind evoluția criminalității cibernetice într-un an dominat de avansul rapid al inteligenței artificiale.