Fraude online în vizorul UE: Facebook, Instagram WhatsApp, Apple, Microsoft și Booking trebuie să arate cum își apără utilizatorii

Comisia Europeană a deschis un nou front împotriva escrocheriilor financiare derulate pe platforme digitale și în ecosistemele marilor magazine de aplicații. Bruxelles-ul a trimis „cereri de informații” în baza Legii Serviciilor Digitale (DSA) pentru a afla în detaliu cum se asigură companiile că serviciile lor nu sunt deturnate de infractori, ce măsuri aplică pentru a preveni fraudele și cum gestionează reclamele, listările sau aplicațiile care pot înșela utilizatorii. În centrul demersului se află Apple (App Store), Google (Play), Microsoft (motor de căutare și servicii conexe) și Booking (platformă de rezervări), iar autoritățile europene subliniază că, în paralel, monitorizează strict și serviciile Meta — Facebook, Instagram și WhatsApp — pentru posibile abuzuri și conținut fraudulos. Dacă nu conving, companiile pot ajunge la investigații formale și amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală, notează

Ce întreabă concret Bruxelles-ul și de ce contează

Potrivit Comisiei, întrebările vizează două direcții mari: evaluarea riscurilor și măsurile de mitigare. În cazul App Store și Google Play, accentul cade pe depistarea aplicațiilor-fantomă care imită bănci, investiții sau platforme de tranzacționare. Pentru Booking, atenția este îndreptată spre listările false care păcălesc utilizatorii să plătească pentru cazări inexistente. În ceea ce privește Microsoft și Google, autoritățile vor să vadă cum sunt filtrate rezultatele în căutare și reclamele care promit „randamente garantate” sau „oferte exclusive”, tactici tipice pentru schemele de phishing și investiții fictive. Pasul actual nu înseamnă vinovăție stabilită, dar poate deschide calea către investigații complete dacă răspunsurile sunt incomplete sau nesatisfăcătoare.

UE justifică ofensiva prin amploarea fenomenului: fraudele financiare online provoacă deja pierderi de ordinul miliardelor de euro anual în Europa, iar progresele în inteligență artificială fac escrocheriile mai convingătoare și mai greu de depistat. De aceea, Henna Virkkunen, comisarul responsabil de portofoliul digital, le cere platformelor să treacă de la reacții punctuale la mecanisme proactive de identificare, verificare și eliminare a conținutului fraudulos, scrie FT.

Meta și marile platforme, sub lupa DSA

Chiar dacă cererile oficiale de informații menționate acum numesc explicit Apple, Google, Microsoft și Booking, serviciile Meta — Facebook, Instagram și WhatsApp — rămân intens supravegheate în regimul DSA, dat fiind rolul lor în distribuirea reclamelor și mesajelor la scară masivă. În ultimul an, Comisia a deschis și alte proceduri DSA împotriva unor platforme majore, semnalând că vrea să construiască un standard coerent pentru moderare, recomandări algoritmice și controlul anunțurilor cu potențial fraudulos. În esență, Bruxelles-ul testează dacă giganții digitali pot dovedi, cu date și procese, că au „frâne și plase de siguranță” reale împotriva înșelătoriilor.

În teorie, DSA cere platformelor foarte mari să facă evaluări de risc anuale, să permită accesul la date pentru cercetători, să verifice comercianții din marketplace-uri și să răspundă rapid la ordinele autorităților. În practică, cheia este aplicarea: cât de bine reușesc aceste companii să blocheze aplicațiile-momeală, listările fake sau reclamele toxice înainte să ajungă în fața utilizatorilor și să producă pagube reale. Demersul anunțat acum este, de fapt, un test de transparență și maturitate procedurală.

Ce urmează pentru utilizatori și pentru companii

Pe termen scurt, utilizatorii nu vor observa neapărat schimbări vizibile, însă presiunea de reglementare crește probabilitatea ca magazinele de aplicații, platformele de rezervări și motoarele de căutare să ridice pragurile de verificare, să afișeze avertismente mai clare și să blocheze mai agresiv conținutul suspect. Pentru companii, riscul este dublu: pe de o parte, amenzi potențiale usturătoare în caz de neconformare; pe de altă parte, costuri operaționale mai mari pentru a consolida detectarea și moderarea. Într-un peisaj în care escrocii folosesc tot mai des AI pentru a „mima” legitimitatea, investițiile în securitate devin nu doar o obligație legală, ci și un diferențiator de încredere.

În plan politic, mișcarea de acum semnalează că DSA intră într-o fază de aplicare dură, după luni de avertismente și ajustări. Rămâne de văzut cum vor răspunde companiile — multe au transmis deja că vor coopera — și dacă Bruxelles-ul va sesiza rapid lacunele, deschizând investigații aprofundate. Pentru public, miza este simplă: mai puține capcane în online, mai multă transparență și posibilitatea de a folosi servicii digitale fără teama că, la un clic distanță, se ascunde o „ofertă” care golește contul.