Franța a cerut Statuia Libertății înapoi de la americani. Ce răspuns a oferit Casa Albă

O declarație surprinzătoare a unui politician francez a declanșat o reacție fermă din partea administrației Trump. Raphaël Glucksmann, membru al Parlamentului European, a sugerat că Statele Unite ar trebui să returneze Franței Statuia Libertății, pe motiv că America nu mai respectă valorile pe care monumentul le reprezintă, scrie The Washington Post.

Casa Albă nu a întârziat să răspundă, iar reacția purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt a fost una categorică: „Absolut nu”.

Un simbol contestat? De unde a pornit disputa

Declarația lui Glucksmann a fost făcută în cadrul unui eveniment politic organizat de Partidul Place Publique, în Franța. El a criticat administrația Trump pentru deciziile sale recente și a spus că, dacă SUA nu mai respectă simbolurile libertății, atunci Franța ar trebui să revendice statuia înapoi.

„Le vom spune americanilor – celor care au ales să fie de partea tiranilor, celor care concediază cercetători pentru că își exercită libertatea științifică – că le-am oferit această statuie cadou, dar, aparent, ei o disprețuiesc. Așa că mai bine să o păstrăm la noi”, a declarat politicianul francez.

Cum să albești rapid o cadă veche. Trucul folosit în hoteluri ca să arate impecabil ani la rând

Horoscop zilnic 20 martie 2025. Zodia care va străluci în plan profesional

Glucksmann, cunoscut pentru poziția sa fermă în sprijinul Ucrainei, este un critic vocal al administrației Trump, acuzând-o de lipsă de implicare în conflictul ruso-ucrainean.

Reacția administrației Trump: „Să fie recunoscători Americii”

Casa Albă a respins categoric sugestia lui Glucksmann. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a transmis un răspuns tăios, amintind de sprijinul oferit de SUA Franței în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Sfatul meu pentru acest politician francez de rang inferior este să-și amintească faptul că, fără Statele Unite, francezii ar vorbi germană acum. Ar trebui să fie recunoscători marii noastre țări”, a declarat Leavitt.

Aceasta a subliniat că Donald Trump nu va lua în considerare returnarea Statuii Libertății, un simbol iconic al SUA, vizitat anual de milioane de oameni.

Statuia Libertății – un cadou cu o istorie complexă

Statuia Libertății a fost un cadou oferit de Franța Statelor Unite în 1886, fiind inițial concepută de Édouard de Laboulaye pentru a marca 100 de ani de la Declarația de Independență și sfârșitul sclaviei.

Sculptorul Frédéric-Auguste Bartholdi a proiectat monumentul pentru a întruchipa valorile libertății și iluminării, iar statuia a fost transportată în SUA pe bucăți și reasamblată pe insula Liberty din New York.

În 1903, pe piedestalul statuii a fost adăugată faimoasa poezie a Emmei Lazarus, cu versurile devenite simbolice: „Give me your tired, your poor, your huddled masses yearning to breathe free” („Dați-mi pe cei osteniți, pe cei săraci, pe mulțimile care tânjesc să respire în libertate”).

De-a lungul timpului, Statuia Libertății a devenit un simbol al democrației și speranței, dar și un punct de dispută, fiind adesea invocată în dezbateri despre imigrație, drepturile omului și valorile fundamentale ale Americii.

Disputa SUA-Franța, parte a unei tensiuni mai mari

Schimbul de replici dintre Glucksmann și Casa Albă reflectă relațiile tensionate dintre Europa și administrația Trump. Politicienii europeni sunt îngrijorați de relația apropiată dintre Trump și Putin, precum și de scăderea sprijinului american pentru Ucraina.

Glucksmann a reacționat ulterior la declarațiile Casei Albe, reafirmând respectul său pentru sacrificiul soldaților americani în Al Doilea Război Mondial, dar subliniind că Statele Unite actuale se îndepărtează de valorile libertății.

„Nimeni, desigur, nu va veni să fure Statuia Libertății. Statuia vă aparține. Dar ceea ce reprezintă ea aparține tuturor. Și dacă lumea liberă nu mai interesează guvernul vostru, atunci noi, în Europa, vom prelua torța”, a scris Glucksmann pe X.

Disputa nu este una oficială, ci mai degrabă un duel simbolic de idei. Cu toate acestea, subliniază diferențele de viziune dintre SUA și Europa, într-o perioadă în care relațiile transatlantice sunt testate de tensiuni geopolitice majore.