Fostul spion nazist care a salvat 1.200 de evrei în timpul Holocaustului. Povestea reală a lui Oskar Schindler, copilul din flori devenit „eroul evreilor”
- Copilul din flori care a fost exmatriculat din liceu
- Derapaje personale și începuturile colaborării cu naziștii
- Fostul spion care și-a schimbat viața complet
- A salvat viețile a peste o mie de evrei de la exterminare
- Lista lui Schindler, un capitol important în istoria umanității
- Și-a sacrificat întreaga avere pentru a le oferi victimelor Holocaustului un nou început
Pe 28 aprilie se implinesc 117 ani de la nasterea lui Oskar Schindler, fostul spion nazist și industriaș german care a salvat viețile a 1200 de evrei în cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind considerat unul dintre eroii Holocaustului, cheltuindu-și toată averea și riscându-și viața. După povestea sa s-a realizat celebra peliculă ”Lista lui Schindler”, unul dintre cele mai bune filme făcute vreodată, o adevărată capodoperă a cinematografiei mondiale.
Copilul din flori care a fost exmatriculat din liceu
Pe 28 aprilie 1908, în orășelul Zwittau din Regiunea Sudetă, atunci parte a Imperiului Austro-Ungar, se năștea Oskar Schindler, cel care avea să devină salvatorul a peste 1.200 de evrei în timpul celei mai negre perioade din istorie.
Provenind dintr-o familie de etnici germani, Oskar a crescut într-un mediu în care tatăl său, Johann, deținea o prosperă afacere cu utilaje agricole, iar mama sa, Franziska, se ocupa de gospodărie.
Chiar dacă dădea dovadă de inteligență, micul Oskar nu era atras de învățătură. După absolvirea școlii primare și a gimnaziului, a fost exmatriculat de la școala tehnică pentru falsificarea carnetului de note.
În ciuda acestui episod, tatăl său a intervenit și l-a ajutat să revină, iar în 1924 a terminat studiile, deși fără să obțină diploma de bacalaureat necesară admiterii la universitate. În anii următori, Schindler a urmat cursuri profesionale la Brno, calificându-se ca mecanic și șofer.
În pragul maturității, Oskar a intrat în afacerea familiei și, la 20 de ani, s-a căsătorit cu Emilie Pelzl, fiica unui fermier german. Căsnicia părea promițătoare, însă caracterul său neliniștit și dorința de aventură l-au îndepărtat treptat de viața domestică.
Derapaje personale și începuturile colaborării cu naziștii
După destrămarea Imperiului Austro-Ungar, Regiunea Sudetă a devenit parte a nou-înființatei Cehoslovacii. Aflat într-o minoritate germană, Oskar a fost încorporat în armata cehoslovacă, servind 18 luni și atingând gradul de caporal.
Revenit la viața civilă, Schindler s-a confruntat cu numeroase dificultăți: pierderea locului de muncă, destrămarea afacerii familiei, alcoolismul tatălui și propria sa viață dezordonată.
Împovărat de datorii și cu un viitor incert, Schindler a văzut în ascensiunea nazismului o oportunitate. În 1935 a aderat la Partidul German Sudet și, un an mai târziu, a fost recrutat de serviciul de informații militare al Germaniei, Abwehr.
Rolul său era să culeagă informații despre infrastructura militară cehoslovacă, în perspectiva anexării regiunii natale de către Germania nazistă.
În 1938, arestat de autoritățile cehe pentru spionaj, Oskar a fost salvat de contextul politic: Acordul de la München a permis anexarea regiunii Sudete, iar el a fost eliberat. Nu doar că și-a păstrat viața, ci a fost și recompensat, devenind membru oficial al Partidului Nazist.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/04/Actorul-Liam-Neeson-in-filmul-de-Oscar-Lista-lui-Schindler-1993.-Foto-arhiva-scaled.jpg)
Actorul Liam Neeson în filmul de Oscar ”Lista lui Schindler”, 1993. Foto arhivă
Fostul spion care și-a schimbat viața complet
Viața lui Schindler a luat o turnură neașteptată. Relocat în Ostrava, aproape de granița cu Polonia, a coordonat o rețea de spionaj ce a contribuit la invazia Poloniei de către Germania în 1939. Din postura de agent Abwehr și om de afaceri, a reușit să acumuleze o avere considerabilă prin activități de contrabandă și comerț pe piața neagră.
După cucerirea Poloniei, Oskar s-a stabilit în Cracovia, unde a cumpărat o fabrică de vase emailate de la foști proprietari evrei deposedați. La început, Schindler a privit afacerea ca pe o oportunitate de îmbogățire, folosindu-se de muncitori evrei și polonezi pentru costuri reduse.
Cu toate acestea, contactul direct cu suferința evreilor din ghetourile Cracoviei a produs o schimbare profundă în inima lui. În loc să continue să profite, Schindler a început să folosească averea și influența sa pentru a salva cât mai mulți evrei de la deportare și moarte sigură.
Vezi și: 10 filme ale anilor ’90 pe care trebuie să le vezi măcar o dată. Poveștile lor sunt fascinante
A salvat viețile a peste o mie de evrei de la exterminare
În 1940, regimul nazist a dispus evacuarea evreilor din Cracovia, lăsând doar pe cei implicați în industrii esențiale pentru efortul de război. Schindler a profitat de această situație pentru a cere autorizații suplimentare de angajare a evreilor în fabrica sa, pretinzând că sunt indispensabili.
În scurt timp, numărul muncitorilor evrei din fabrica sa a crescut exponențial. Prin mită constantă și manipularea birocrației naziste, Schindler a reușit să-i protejeze de deportare, oferindu-le un refugiu cât de cât sigur. De asemenea, a îmbunătățit condițiile de muncă, instalând o clinică medicală, o bucătărie și o cantină în cadrul fabricii.
Pericolul a crescut odată cu deschiderea lagărului de muncă forțată Płaszów, sub comanda sadicului Amon Göth. Schindler a folosit din nou șantajul și mita pentru a obține crearea unei tabere de muncă speciale pentru angajații săi. Astfel, în 1943, fabrica sa adăpostea deja 1.000 de evrei, notează Adevărul.
Lista lui Schindler, un capitol important în istoria umanității
În 1944, pe măsură ce frontul de est avansa, lagărul Płaszów a fost închis, iar evreii erau trimiși spre lagărele de exterminare.
Schindler a înțeles că trebuia să acționeze rapid. A propus autorităților naziste mutarea fabricii sale în Brünnlitz, în regiunea natală, argumentând că muncitorii săi erau esențiali pentru producția de muniție.
A fost întocmită celebra „Listă a lui Schindler”, cu 1.200 de nume, care avea să devină pașaportul către supraviețuire pentru acești evrei. Prin mită și influențe, Schindler a reușit să-i transporte pe toți la noua fabrică din Sudetenland.
În noul loc, evreii produceau intenționat cartușe defecte pentru armata germană, sub privirile îngăduitoare ale lui Schindler. În ciuda pericolelor și a costurilor uriașe, acesta a continuat să aducă hrană, medicamente și materiale de pe piața neagră pentru protejații săi.
Vezi și: 28 aprilie în istorie: de la revoluții și descoperiri la tragedii care au schimbat lumea
Și-a sacrificat întreaga avere pentru a le oferi victimelor Holocaustului un nou început
Când războiul s-a încheiat, Oskar Schindler era falit, sacrificându-și întreaga avere pentru salvarea evreilor. În ciuda trecutului său de spion nazist, faptele sale au fost recunoscute de supraviețuitori și de comunitatea internațională.
Astăzi, oricine vizitează Ierusalimul poate găsi mormântul său în cimitirul catolic de pe Muntele Sion, cu inscripția „Salvatorul de neuitat a 1.200 de evrei persecutați”. Pe Bulevardul Celor Drepți dintre Popoare de la Memorialul Yad Vashem, un copac plantat în 1962 îi onorează curajul.
Oskar Schindler rămâne o figură complexă: un fost spion și oportunist care, în ciuda trecutului său, și-a riscat viața și a renunțat la tot ce avea pentru a salva vieți. Povestea lui inspiră și astăzi, demonstrând că, în cele mai întunecate vremuri, un singur om poate face diferența.