Fiica lui Ștefan cel Mare, cea mai puternică femeie din Rusia. Destinul tulburător al prințesei moldovene Olena

În inima Europei medievale, Moldova lui Ștefan cel Mare era un bastion al creștinătății, un teritoriu marcat de lupte pentru apărare, alianțe strategice și influență politică. Însă, dincolo de victoriile militare și faima tatălui său, fiica sa, Elena Mușat, cunoscută în istoria Rusiei sub numele de Olena, avea să scrie propria poveste impresionantă.

Olena a fost mai mult decât o simplă figură dinastică. Prin căsătoria sa strategică cu moștenitorul tronului Moscovei, ea a devenit o punte între Moldova și una dintre cele mai puternice formațiuni politice ale vremii. Frumusețea, inteligența și carisma sa au propulsat-o rapid în centrul puterii rusești, transformând-o în cea mai influentă femeie a epocii.

Dar, în spatele fastului și al onorurilor de la curtea Moscovei, viața Olenei a fost marcată de intrigi, trădări și suferință. De la momentul în care a fost proclamată mama moștenitorului tronului rus până la întemnițarea și decăderea sa, destinul prințesei moldovene a cunoscut o traiectorie dramatică, specifică marilor tragedii istorice.

Această poveste captivantă este una despre sacrificiu, putere și fragilitatea alianțelor politice, într-o lume dominată de ambiții și rivalități. De la Suceava la Moscova, Olena a lăsat în urmă o moștenire controversată, dar și o lecție despre curaj și adaptare în fața destinului imprevizibil.

Medicii Secției de Pediatrie de la Spitalul de Urgență Buzău nu mai fac gărzi. Motivul neobișnuit pentru care au luat această decizie

Vremea se schimbă radical în toată țara. Iarna pune din nou stăpânire pe România. De când revin ninsorile

Frescă ilustrându-l pe Ștefan cel Mare și familia.

Origini nobile și copilăria la curtea Moldovei

Născută în 1466, la Suceava, Olena a fost fiica lui Ștefan cel Mare și a Evdochiei de Kiev, prima soție a domnitorului. Mama sa provenea dintr-o familie nobilă ucraineană, fiind sora cneazului Kievului, Simion Olelkovici. Olena a fost botezată la Probota și a crescut într-un mediu privilegiat, beneficiind de educație și protecție la curtea tatălui său.

Mama Olenei a murit la doar cinci ani de la căsătorie, probabil în urma unor complicații la naștere. Acest eveniment tragic a întărit legătura dintre Olena și Ștefan cel Mare, care a avut grijă să-i asigure o educație potrivită rangului său. Copilăria Olenei s-a desfășurat într-o atmosferă de lux, dar și de pregătire pentru un viitor politic important, scrie cotidianul Adevărul.

Căsătoria strategică și ascensiunea la putere

În adolescență, Olena a fost logodită cu Ioan cel Tânăr, moștenitorul tronului Moscovei și fiul cneazului Ioan al III-lea. Căsătoria, aranjată în 1481, a fost parte a unei alianțe strategice între Moldova și Moscova, consolidând relațiile politice și religioase dintre cele două state. Olena, însoțită de o zestre impresionantă și de trei boieri de încredere, a fost trimisă la Moscova pentru a-și îndeplini rolul de viitoare cneaghină.

La doar un an după căsătorie, Olena a dat naștere unui fiu, Dimitrie, care avea să fie proclamat moștenitor al tronului Moscovei în 1498. Frumusețea și carisma sa au câștigat admirația curții rusești, iar socrul său o numea afectuos „Voloșanca” (românca). Olena a devenit rapid o figură centrală în politica rusă, fiind considerată cea mai influentă femeie din Moscova.

Olena fiica lui Ștefan cel Mare, portret imaginar din albumul Muzeului Național de Antichități din București – 1904.

Intrigi, rivalități și declin

După moartea prematură a soțului său, Ioan cel Tânăr, în 1490, poziția Olenei a fost amenințată. Soacra sa, Sofia Paleologa, o prințesă bizantină, a început o serie de intrigi pentru a-l înlătura pe fiul Olenei, Dimitrie, din linia de succesiune. Sofia dorea să-și impună propriul fiu, Vasile, ca moștenitor.

Potrivit unor istorici, inclusiv A.D. Xenopol, Ioan cel Tânăr ar fi fost otrăvit pentru a facilita ascensiunea lui Vasile. Cu toate acestea, Olena a reușit inițial să-și protejeze fiul, beneficiind de sprijinul cneazului Ioan al III-lea. Totuși, intrigile au continuat, iar în 1502 Dimitrie a fost dezmoștenit, iar Olena a fost închisă împreună cu el.

Decăderea și sfârșitul tragic

În ciuda eforturilor lui Ștefan cel Mare de a interveni pentru salvarea fiicei sale, Olena a rămas captivă. Se spune că domnitorul moldovean chiar a luat în considerare o campanie militară împotriva Moscovei, dar problemele interne și de sănătate l-au împiedicat să acționeze.

Olena a murit în detenție în 1505, lăsând în urmă un destin marcat de putere și trădare. Fiul său, Dimitrie, a fost eliberat abia după moartea cneazului Ioan al III-lea, dar nu și-a mai recăpătat poziția inițială.

Reprezentare a procesiunii de Florii cu Ivan al III-lea și familia sa, pe un giulgiu aparținând Elenei, datat în jurul anului 1498. (Sursă: Wikipedia)

Moștenirea Olenei

Povestea Olenei, fiica lui Ștefan cel Mare, rămâne una dintre cele mai dramatice și intrigante episoade din istoria medievală. De la o prințesă moldoveană la mare cneaghină a Rusiei, destinul său a fost marcat de ambiție, sacrificii și trădări.

Olena simbolizează atât fragilitatea puterii într-o lume dominată de bărbați, cât și rolul important pe care alianțele strategice l-au avut în definirea politicii medievale. Prin povestea ei, descoperim complexitatea jocurilor de putere și a intrigilor care au marcat Evul Mediu.